Eliminarea ”califatului” teritorial al grupării Statul Islamic (SI) încheie un lung şi tragic capitol al Războiului din Siria, dar conflictul armat care devastează ţara de peste opt ani este departe de a fi încheiat, apreciază analişti intervievaţi de AFP.
CE TACTICI ABORDEAZĂ SI?
Alianţa arabo-kurdă a Forţelor Democratice Siriene (FDS) a anunţat sfârşitul ”califatului” SI, care deţinea, la apogeul său, un teritoriu cât Marea Britanie de vast, de o parte şi de alta a frontierei între Irak şi Siria.
Însă această victorie, după aproape cinci ani de confruntări armate violente, nu marchează sfârşitul luptei împotriva celei mai temute organizaţii jihadiste din istoria modernă, au avertizat FDS şi coaliţia internaţională condusă de Statele Unite, care le susţine.
Jihadiştii din cadrul SI rămân răspândiţi în deşertul care se întinde din centrul Siriei şi până la frontiera irakiană, iar celule ”adormite” sunt pregătite să fie reactivate, inclusiv în teritorii aflate sub controlul kurzilor. Unele au revendicat deja atentate sângeroase.
”Într-un viitor imediat, vom vedea SI concentrându-se în întregime asupra unor tactici de gherilă şi atacuri punctuale, mai degrabă decât asupra unor eforturi de recucerire de teritorii” în Siria, subliniază Tore Hamming, un eexpert în mişcări jihadiste la Institutul Universitar European, cu sediul în Italia.
”Este important ca grupul să continue să-şi arate forţa”.
Preşedintele american Donald Trump a promis sâmbătă că Washingtonul va continua să coopereze cu aliaţii săi ”pentru a zdrobi total teroriştii islamişti radicali”.
CARE ESTE VIITORUL KURZILOR?
După victoria în reduta jihadistă Baghouz, în estul Siriei, numeroşi comdanţi FDS se gândesc să se întoarcă acasă şi să revină la viaţă normală.
Însă, odată cu căderea califatului, autonomia de facto stabilită de kurzi în nord-estul Siriei aflate în război este ameninţată de retragerea celor 2.000 de militari americani, promisă de Donald Trump.
După acest anunţ-şoc, în decembrie, preşdintele american a acceptat ca 400 dintre ei să rămână desfăşuraţi în Siria, dar fără să precizeze cât timp.
Or prezenţa trupelor americane este văzută de kurzi drept cea mai bună garanţie în vederea evitării unei ofensive a Turciei vecine, care consideră miliţiile kurde siriene drept ”teroriste”.
Cu scopul de a încerca să-şi păstreze autonomia într-un teritoriu bogat în petrol, kurzii încearcă, de asemenea, să se apropie de regimul lui Bashar al-Assad, însă pentru moment discuţiile nu avansează, iar Damascul a ameninţat să folosească forţa pentru a-şi restabili autoritatea.
”Prezenţa americană în Siria este cea mai bună carte pe care FDS o au în mână, dacă vor ca al-Assad să le respecte dorinţa de autonomie regională”, sublinaiză analistul Nicholas Heras de la Centrul pentru o nouă securitate americană.
IDLEB, ÎN VIZORUL REGIMULUI?
În martie 2011, reprimarea sângeroasă de către regim a unor manifestaţie paşnice, în favoarea democraţiei, marca izbucnirea războiului în Siria. Însă, după opt ani, forţele preşedintelui al-Assad, susţinute de Rusia şi Iran, şi-au inversat pierderile iniţiale şi deţin de-acum controlul a două treimi din ţară.
Singurele două regiuni care nu se aflăsub controlul lor sunt zona kurdă, în nord-est, şi un teritoriu în nord-vest, care înglobează provincia Idleb şi împrejurimile acesteia. Idlebul se află sub controlul grupării Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fosta aripă siriană a Al-Qaida) care îi domină pe rebeli.
Idlebul este, teoretic, ”protejat” de un acord între Rusia şi Turcia, susţinătoarea rebelilor, care a împiedicat o ofensivă a regimului al-Assad. Însă zona a fost bombardată cu regularitate de regim în ultimele săptămâni, iar zeci de civili au fost ucişi, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR).
”Atacurile aeriene ale Guvernului sirian şi Rusiei asupra Idlebului seamnănă mai degrabă cu o formă de presiune decât cu preludiul unei ofensive largi”, notează însă Sam Heller de la centrul de reflecţie International Crisis Group (ICG).
În opinia lui Fabrice Balanche, un specialist în Siria de la Universitatea din Lyon (Franţa), regimul vrea să acţioneze cu prioritate pentru a recupera teritoriile kurde, pentru a evita ca Turcia să fie tentată să se instaleze pe termen lung în această zonă.
”Armata siriană va aştepta, la rândul său, plecarea Statelor Unite pentru a fi în măsură să acapareze un maximum din teritoriul din nord-est rapid”, apreciază el.
”Provincia Idleb poate aştepta. oricum, nimenii nu va apăra HTS”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
