Acordul cu privire la numele Macedoniei îi dezbina pe greci miercuri, unii salutând sfârşitul unei dispute vechi de aproape 27 de ani între Atena şi Skopje, alţii denunţând o ”capitulare”, relatează AFP.
La finalul unui adevărat maraton diplomatic - început anul trecut şi încheiat luni şi marţi cu două convorbiri telefonice - premierii Alexis Tsipras şi Zoran Zaev au anunţat acordul cu privire la noul nume, ”Republica Macedonia de Nord”.
”Acest acord reciproc avantajos creează o atmosferă sigură la frontiera noastră de nord. Grecia are nevoie de ea, din cauza tensiunilor cu Turcia”, şi-a exprimat satisfacţia Vassiliki Georgiadou, un politolog de la Universitatea Panteion din Atena, în cotidianul Ta Nea.
Premierul grec Alexis Tsipras vede în acest acord ”o mare victorie diplomatică şi o mare oportunitate istorică” în vederea dezvoltării ”prieteniei, cooperării şi codezvoltării” regiunii.
Omologul său macedonean Zoran Zaev îşi exprimă satisfacţia, la rândul său, cu privire la o ”soluţie istorică”.
Însă liderii celor doi ţări sunt vizaţi de asemenea de o ploaie de critici din cauza acestui compromis.
”Un acord prost”, a denunţat liderul opoziţiei elene, conservatorul Kyriakos Mitsotakis. ”Acceptarea limbii şi naţionalităţii macedonene constituie o capitulare naţională inacceptabilă”, în opinia sa.
Potrivit criticilor săi, Tsipras, care mai dispune doar de o majoritate slabă în Parlament, nu are legitimitatea să pună acordul în aplicare.
Partenerul săiu de coaliţie, liderul naţionalist Panos Kammenos, refuză să-l susţină.
”Aceasta nu este o soluţie, este o înfrângere naţională”, a apreciat, la rândul său, Apostolos Tzitzikostas, unul dintre cei trei guvernatori ai provinciei grece Macedonia.
După proclamarea independenţei fostei republici iugoslave, în 1991, Grecia nu tolera ca vecinul său să ia numele provinciei sale de nord şi să-şi aroge splendoarea şi faptele măreţe ale celor doi regi ai Macedoniei antice, Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare, fiul său.
Prin acest acord, Skopje speră să stabilească, la sfârşitul lui iunie, o dată în vederea lansării unor negocieri de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi aşteaptă totodată, la jumătatea lui iulie, o invitaţie de a adera la NATO.
Până acum Grecia bloca aderarea ţării la cele două organizaţii.
Acordul nu este, însă, definitiv.
Mai întâi este necesar ca el să fie ratificat de Parlamentul macedonean, iar apoi să fie supus, în toamnă, aprobării printr-un referendum, iar apoi săfie ratificat de Parlamentul grec.
”Trei obstacole”, rezumă ziarul grec Ethnos.
Kathimerini scrie că este ”un acord cu goluri şi întrebări”.
”El seamănă cu un acord preliminar, există numeroase faze de implementare, trebuie aşadar să ne potolim aşteptările”, a declarat pentru SKAI TV Constantinos Filis, director de cercetare la Institutul de relaţii internaţionale din Atena.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
