Peşte proaspăt, servicii medicale dentare şi un ţarc în aer liber - pentru urşii bruni care au fost maltrataţi la circ şi în restaurantele din Ucraina, salvaţi în ultimii ani de voluntari, viaţa s-a schimbat radical, informează AFP.com.
În Jîtomîr, o localitate din nord-vestul Ucrainei, refugiul pentru animale Vier Pfoten a devenit una dintre principalele atracţii turistice, după inaugurarea sa din 2012.
Sosită la faţa locului cu colegii ei de clasă, Miroslava, o fetiţă în vârstă de 10 ani, urmăreşte cu atenţie o ursoaică, Macha, acoperită cu cicatrice, salvată dintr-un centru de antrenament pentru câini de vânătoare, pentru care era folosită pe post de pradă.
Macha a fost descoperită ”într-o stare îngrozitoare, cu blana de pe ceafă complet smulsă de colierul pe care îl purta, coada era încovoiată, nasul era acoperit de zgârieturi”, a dezvăluit pentru AFP Oleksandr Leonov, administratorul refugiului.
”Nu-mi place deloc să ştiu că a fost bătută foarte puternic şi că are acele cicatrice. Mă întristează şi îmi pare rău pentru ea”, a spus Miroslava.
Fetiţa a văzut deja urşi în grădinile zoologice din Kiev. ”Însă cei de acolo erau mult mai trişti decât cei de aici. Aici, ei sunt fericiţi”, a adăugat fetiţa.
- O ursoaică oarbă -
Iniţial, refugiul trebuia să primească o singură ursoaică, Nastia. Despărţită de mama ei la vârsta de doar trei luni, micuţa ursoaică a fost vândută unei grădini zoologice private. După două luni, câţiva voluntari ecologişti au reuşit să o reunească cu mama ei, însă aceasta a respins-o.
Au creat atunci acest refugiu pentru a o găzdui. După o perioadă în care a trăit singură, Nastia îşi împarte spaţiul de care dispune în Jîtomîr cu alţi patru urşi, inclusiv cu Macha.
Cea mai vârstnică dintre ele, ursoaica Olia, este oarbă. ”În mod cert, cineva i-a eliminat vederea în mod voluntar”, a spus Oleksandr Leonov. ”Dinţii ei se aflau într-o stare foarte proastă. Anul trecut, medicii stomatologii au venit aici pentru a o îngriji, iar ea se simte acum mult mai bine”.
Voluntarii ecologişti, care se bazează pe informaţii transmise pe cale orală pentru a da de urma urşilor maltrataţi, lucrează în colaborare cu veterinarii din Austria şi Germania.
Împreună, ei examinează animalul maltratat şi efectuează vaccinările necesare. Animalul este apoi eliberat în spaţiul vast de care dispune asociaţia Vier Pfoten, unde acesta îşi începe o nouă viaţă.
- 945 de euro pentru un urs -
De când o lege, votată în 2015, interzice antrenarea câinilor de vânătoare cu ajutorul urşilor, activitatea voluntarilor de la Vier Pfoten a devenit mult mai uşoară.
Însă maltratarea acestor plantigrade nu a încetat încă în Ucraina, semnalează Taras Boiko, coordonatorul departamentului Animale Sălbatice din cadrul Vier Pfoten.
”Este considerată o adevărată modă să ai un urs acasa sau în restaurant sau să câştigi bani distrându-i pe oameni cu un urs ţinut în lanţuri. Este o chestiune complexă, înrădăcinată în mentalitatea poporului nostru”, a declarat el.
Deşi cei mai mulţi dintre urşii maltrataţi s-au născut în captivitate, există şi o piaţă neagră în care sunt scoşi la vânzare urşi şi ursoaice, afirmă Maria Şkviria, una dintre cele mai renumite specialiste ucrainene în viaţa urşilor, care colaborează cu Vier Pfoten.
Pe această piaţă, ”preţurile pornesc de la 1.000 de dolari (945 euro) şi ajung la mai multe mii de dolari pentru un pui de urs”, a explicat ea.
Unele dintre aceste animale au fost capturate în Munţii Carpaţi din Ucraina, altele au fost aduse clandestin din Rusia, unde vânătoarea de urşi, care este legală, a făcut ca mulţi pui să rămână orfani.
”Acei ursuleţi sunt apoi vânduţi pentru a deveni cadouri, jucării vii, sau pradă pentru antrenarea câinilor de vânătoare”, a explicat Maria Şkviria.
Vier Pfoten va deschide în septembrie un nou refugiu pentru urşi în regiunea Liov, în vestul Ucrainei, în apropiere de Munţii Carpaţi, care reprezintă un habitat natural al ursului brun.
Însă voluntarii ecologişti nu intenţionează să elibereze în natură animalele pe care le-au salvat: urşii ale căror comportamente au fost modificate în anii petrecuţi în captivitate, supuşi unor tratamente pline de cruzime, riscă să nu reuşească să convieţuiască cu urşii care trăiesc în libertate.
”Proiectul nostru este de a oferi acestor urşi ocazia de a-şi petrece restul vieţii în condiţii normale. Şi să arătăm oamenilor consecinţele generate de maltratarea animalelor”, a spus Maria Şkviria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
