Târgul de Sfântul Nicolae va fi deschis anul acesta la Muzeul Naţional al Ţăranului Român în perioada 3 - 5 decembrie.
Peste 60 de meşteri, cei mai pricepuţi olari, lingurari, cojocari, cofetari, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari şi cioplitori vin din toate zonele ţării la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Vor fi expuse şi scoase la vânzare jucării, dar şi nuieluşe, măşti, ii, podoabe, scoarţe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genţi, blidare, copăiţe, sărăriţe, piperniţe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuşi, oale, scăunaşe, ştergare, lăzi de zestre, catrinţe, cămăşi, fote, clopoţei şi zurgălăi.
Pe 4 decembrie, între orele 11.00 şi 17.00, vizitatorii târgului vor putea asista la un recital al Fanfarei Şarambel din Valea Mare. Satul Valea Mare din judeţul Vaslui este recunoscut în regiune datorită fanfarelor care asigură muzica pentru petrecerile de nuntă şi alte sărbători rurale. Dacă în vremurile bune existau 10 - 12 fanfare, au rămas acum doar vreo trei, dintre care Fanfara Şarambel este recunoscută ca fiind cea mai apreciată.
„Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară şi Moş Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărţi «lăcaş curat al faptelor bune» cu paznicul graniţei apusene de pe cer şi moşul care pune în ghetele copiilor o nuia şi dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toţi creştinii. Sân Nicoară este o creaţie a satului, şi Moş Nicolae una a mediului urban. Diferenţele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaţilor, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moş Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă şi neoriginală. Se ştie puţin despre el. A apărut atunci când oraşul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moş Nicolae există dacă vine şi, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Aşa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: «Mulţumesc până oi întoarce». În sat, nici Moş Ajun, nici Moş Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiţi, deci plătiţi, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu”, scria Irina Nicolau în „Bătrânii de iarnă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
