Regizorul Radu Jude, prezent luni seară la proiecţia celui mai recent proiect al său, eseul documentar ”Ţara moartă”, a vorbit celor prezenţi despre importanţa trecutului, despre realizarea acestui film şi despre fotografiile alese pentru a ilustra ”vieţi paralele” din perioada 1930 - 1940.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Filmul este construit din punerea în paralel a trei elemente: fotografiile lui Costică Acsinte, texte din jurnalul medicului evreu Emil Dorian şi materialele sonore de propagandă carlistă, legionară, antonesciană şi comunistă, descoperite în Arhiva Naţională de Filme.

Regizorul este şi naratorul documentarului. ”Am ales să folosesc vocea mea pentru a indica partea de care mă situez”, a spus el.

”Să trăieşti înseamnă să te raportezi, într-o formă sau alta, la trecut. Nu cred că se poate fără. Perspectiva din care am făcut filmul ăsta este a cuiva care aparţine comunităţii româneşti. Dacă eram evreu, nu l-aş fi făcut, pentru că postura de victimă nu e satisfăcătoare pentru mine”,a adăugat Jude.

Între cele peste 500 de fotografii alese şi scanate de Cezar Popescu din cele peste 8.500 ale colecţiei Costică Acsinte se numără imagini care prezintă oameni din localităţi precum Slobozia şi Călăraşi în diverse ipostaze - sărbători, la recoltat, portrete, dar şi la înmormântări.

”Demersul, din punct de vedere etic, este foarte pe muchie”, a afirmat Jude cu privire la selectarea imaginilor care prezintă oameni decedaţi. ”Fotografiile astea sunt deja publice. Eu am vrut să pun pozele într-un context şi să le ofer o ramă mai largă. Etic vorbind, problema rămâne, indiferent de suport”.

Producţia ”Ţara moartă” va rula în cinematografele din România începând de vineri. Filmul a avut premiera internaţională în august, la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Locarno.

Presa internaţională a primit cu interes proiectul cinematografic al lui Radu Jude, care s-a bucurat de critici elogioase - o operă ”perfect suspendată între realism şi poezie” a ”noului copil de aur al cinematografiei româneşti”, care ”a găsit un mod propriu de a privi în spatele mecanismului fotografiilor”.

Montajul documentarului este semnat de Cătălin Cristuţiu, sound design-ul de Dana Bunescu, iar consilierea tehnică este asigurată de Marius Panduru. Filmul este realizat cu sprijinul lui Cezar Mario Popescu, cel care a descoperit fotografiile lui Costică Acsinte.

”Ţara moartă” este o producţie Hi Film şi Fast Film, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Orange România. Producător este Ada Solomon.

”Ţara moartă” va fi distribuit în cinematografele din România de microFILM.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.