Dmitri Kozak, un vechi colaborator al lui Vladimir Putin şi autorul celebrului plan de federalizare al Republicii Moldova de la începutul anilor 2000, a demisionat din funcţia pe care o ocupa la Kremlin, după ce ar fi avut divergenţe de opinie cu preşedintele în privinţa războiului din Ucraina.
Secretarul de presă al lui Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat joi că Dmitri Kozak a demisionat din funcţia de adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale, dar a precizat că este vorba de voinţa proprie.
„Pot confirma că Dmitri Nikolaevici Kozak şi-a dat demisia. Din proprie iniţiativă”, a spus Peskov, citat de agenţia TASS.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
„Nu am publicat decretul, nu există niciun decret”, a precizat Peskov.
Anterior, presa rusă a scris pe surse că Dmitri Kozak „şi-a dat demisia” din funcţie la sfârşitul săptămânii trecute şi ia în considerare diferite oferte de a trece în domeniul afacerilor.
Anterior, surse occidentale şi ruse au relatat că Dmitri Kozak şi-ar fi pierdut influenţa în Kremlin după ce, în ultimele luni, l-a sfătuit pe Putin să înceteze imediat acţiunile militare în Ucraina şi să înceapă negocierile de pace. Institutul pentru Studiul Războiului a asociat, de asemenea, demisia lui Kozak cu divergenţele de opinie pe care l-ar avea cu Vladimir Putin. Kozak ar fi insistat să negocieze cu Ucraina. ISW a menţionat, de asemenea, că, potrivit unui politolog rus, Kozak - născut în Ucraina sovietică - a fost singurul participant la şedinţa Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse din 21 februarie 2022 care s-a opus unei invazii pe scară largă în Ucraina.
Kozak este unul dintre „longevivii” administraţiei prezidenţiale ruse. El a venit să lucreze la Kremlin în 1999 în funcţia de adjunct al şefului pentru afaceri juridice. Boris Elţîn era preşedinte la acea vreme, iar Aleksandr Voloşin era şeful administraţiei sale, scrie TASS care publică un CV profesional amănunţit al lui Dmitri Kozak.
În toamna anului 2003, sub conducerea lui Dmitri Kozak, a fost elaborat un plan de soluţionare a conflictului transnistrean, denumit de presă „Memorandumul Kozak”. Documentul prevedea transformarea Moldovei într-o „federaţie asimetrică” cu două regiuni autonome - Transnistria şi Găgăuzia. Acesta propunea afirmarea limbii ruse ca limbă de stat, introducerea unor cote pentru reprezentanţii regiunilor autonome în organismele guvernamentale moldoveneşti, crearea unui parlament bicameral şi alte măsuri. Cu toate acestea, în ultimul moment, în noaptea de 24-25 noiembrie 2003, preşedintele moldovean de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze acordul pe care îl parafase personal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
