Artistul elveţian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat în cadrul unei retrospective la la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc în perioada 2 - 11 iunie, la Cluj-Napoca.
Faimos pentru designul creaturii extraterestre din filmul SF ”Alien” (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, în 45 de ani, o colecţie impresionantă de lucrări unice.
Portretul H.R. Giger va cuprinde filme care explorează culisele creaţiei lui, precum şi două titluri din seria ”Alien”, ambele regizate de Ridley Scott: primul, cel din 1979, şi cel mai recent, ”Alien: Covenant” (2017), care va fi lansat anul acesta.
Invitaţi speciali la TIFF vor fi regizorul Zev Deans, un pasionat al operei lui şi cel care organizează un festival H.R. Giger, şi Leslie Barany, fostul agent şi prieten apropiat al regretatului artist.
”Opera lui H.R. Giger merită descoperită în toată splendoarea ei suprarealistă. Acest portret neconvenţional, inspirat de retrospectiva pe care Muzeul de Artă şi Design (MAD) din New York i-a dedicat-o în 2015, recompune personalitatea convolută şi imaginarul întunecat al lui Giger printr-o serie de mediumetraje inedite, la care se adaugă primul şi cel mai nou film din seria «Alien», serie care l-a făcut celebru pe artistul elveţian”, spune directorul artistic TIFF, Mihai Chirilov.
H.R. Giger (1940 – 2014) s-a născut într-o familie de chimişti în Chur, Elveţia, a studiat arhitectură şi design industrial şi şi-a dezvoltat stilul unic descoperind aerografia, cu ajutorul căreia a creat peisajele biomecanice întunecate, suprarealiste, care i-au adus faima. Cea mai cunoscută carte a sa, ”Necronomicon” (1977) l-a fascinat pe Ridley Scott, care l-a abordat pentru ”Alien”. Filmul i-a adus un Oscar pentru efecte vizuale, trofeu acordat atât pentru creatura din film, în toate ipostazele ei, cât şi pentru interiorul navei spaţiale şi exterioare. Artistul a mai creat obiecte pentru ”Poltergeist II”, ”Species”, dar şi schiţe pentru legendarul film niciodată realizat al lui Alejandro Jodorowsky, ”Dune”.
Cărţi, sculpturi, picturi, obiecte de design interior, filme, postere, coperte de albume – toate au fost reunite în Muzeul H.R. Giger, deschis în 1998 în Chateau Saint Germain. Faimoase sunt şi ”Giger bars”, baruri cu un design unic în lume, concepute de artist. Peste 20 de cărţi au fost dedicate operei sale, iar muzee din Paris, New York, Praga, Frankfurt, Moscova şi Istanbul au organizat ample retrospective.
Alături de cele două filme ”Alien”, retrospectiva cuprinde două calupuri de scurtmetraje. Primul, ”The Collaborations of H.R. Giger”, surprinde câteva dintre colaborările sale cu alţi artişti: trupa Blondie, pentru albumul ”Koo Koo”, în ”A New Face of Debbie Harry” (1982, de F.M. Murer), şi pictorii Claude Sandoz şi Walter Wegmüller, în ”Tagtraum” (1973, de J.J. Wittmer). În ”Swissmade 2069” (1982, de F.M. Murer), o distopie SF realizată din perspectiva unui extraterestru, Giger îşi face debutul în design de costume şi recuzită.
Al doilea calup îi introduce pe spectatori în culisele creaţiei lui Giger: ”Behind the Scenes of H.R. Giger’s studio”. În ”Passagen” (1970, de F.M. Murer), fascinat de mecanica erotică a strivirii cutiilor metalice la groapa de gunoi, Giger creează o serie celebră de picturi, numită ”Passagen”. Interviuri cu prieteni, membri ai familiei, curatori şi colecţionari conturează un portret intim al artistului în ”Giger’s Necronomicon” (1975, de J.J. Wittmer), în timp ce ”Giger’s Alien” (1979, de Mia Bonzanigo şi J.J. Wittmer) documentează vârful carierei sale - lucrul pe platourile de filmare la Alien.
Festivalul Internaţional de Film Transilvania este organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Festivalul de Film Transilvania.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
