Rezultatele clasamentului PISA - publicate marţi - sunt slabe pentru Franţa, care se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, iar apropierea alegerilor prezidenţiale face ca acest subiect să genereze dezbateri şi polemici, relatează „Le Figaro”.
Publicat o dată la trei ani, clasamentul PISA vine, într-un fel, la momentul potrivit, la şapte luni de la alegerile prezidenţiale. Rezultatele slabe ale elevilor, dezvăluite marţi dimineaţă, vor putea fi folosite de candidaţi în discursurile lor privind educaţia.
Este vorba despre cele mai slabe rezultate înregistrate în ultimii 20 de ani: Franţa se clasează pe locul 34 la matematică şi pe locul 28 la înţelegerea textului. Clasamentul arată, de asemenea, că abilităţile de citire şi înţelegere sunt în scădere peste tot în lume.
La aflarea rezultatelor, fiecare lider politic şi-a exprimat comentariile şi propunerile.
Rezultatele elevilor francezi la testul internaţional PISA din 2025 sunt „îngrijorătoare”, dar „nu reprezintă o surpriză”, a declarat marţi ministrul educaţiei naţionale din Franţa, Édouard Geffray, într-un interviu acordat ziarului Le Monde. „Dacă rezultatele sunt stabile la ştiinţe, ele sunt în scădere la înţelegerea textului scris, atât în Franţa, cât şi în restul ţărilor din OCDE. La matematică, rezultatele noastre, aflate în scădere, adâncesc decalajul faţă de media OCDE. Este îngrijorător, dar, din păcate, nu este o surpriză”, a declarat el.
„Dacă vom reuşi să ducem la bun sfârşit atât proiectul privind pedagogia, cât şi pe cel privind autonomia instituţiilor de învăţământ, am putea reveni în fruntea clasamentului în 2033”, preconizează ministrul.
Deşi Franţa se situează în continuare la media ţărilor din OCDE, „rezultatele sale sunt din ce în ce mai scăzute”, potrivit organizaţiei care şi-a prezentat studiul marţi dimineaţă. Faţă de 2022, rezultatele sale la ştiinţe au scăzut cu 4 puncte, la înţelegerea textului scris cu 18 puncte, iar la matematică cu 16 puncte.
Numeroşi factori explică această scădere a performanţei. Édouard Geffray menţionează în special reţelele sociale, „armă de distrugere intelectuală în masă”, dar şi „scăderea investiţiei părinţilor în educaţie”. În Franţa, el deplânge, de asemenea, „obiectivele de învăţare (...) neclare, în special în ciclul gimnazial”. Potrivit lui, ciclul gimnazial va trebui să constituie „marea prioritate a următorului mandat de cinci ani”.
CE SPUN CANDIDAŢII LA PREŞEDINŢIE
Prim-secretarul Partidului Socialist (PS), Olivier Faure, care vede în acest clasament un „semnal de alarmă”, solicită ca numărul elevilor din fiecare clasă să fie limitat la 19. Candidat la alegerile primare încă din 30 august, el doreşte, de asemenea, să facă din abandonul şcolar „o prioritate absolută” şi să „reconstruiască o adevărată medicină şcolară”.
Fostul ministru al educaţiei naţionale, Gabriel Attal, nu consideră că rezultatele sunt „proaste”, ci „alarmante”. Candidatul partidului Renaissance susţine într-o postare pe X că acest proiect va fi „prima sa prioritate” şi stabileşte câteva obiective: „Ridicarea nivelului, respectarea autorităţii profesorului, elevi fericiţi”.
Deputatul din partidul Insoumis (extremă stânga) şi locotenentul lui Jean-Luc Mélenchon, Paul Vannier, l-a ironizat pe fostul ministru: „Distrugătorul învăţământului naţional în faţa consecinţelor politicii sale”, a comentat el acid. „În 2027 vom reconstrui şcoala publică”, a anunţat deputatul.
În tabăra de dreapta, Bruno Retailleau (Les Républicains) propune „o revoluţie culturală în educaţie”. Politicianul intenţionează să elimine sistemul de gimnaziu unic, precum şi harta şcolară şi să majoreze salariile profesorilor. Până în 2032, acesta intenţionează să creeze „1.000 de instituţii publice inovatoare”.
Preşedintele Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, întors din călătoria sa în Regatul Unit, unde a semnat un acord cu naţionalistul Nigel Farage privind imigraţia, descrie pe X „un cutremur” pentru Franţa. Devenit din nou „candidat la funcţia de prim-ministru”, tânărul de treizeci de ani propune „generalizarea metodei silabice stricte pentru învăţarea citirii” şi doreşte să pună accentul pe „cunoştinţele fundamentale”. Eurodeputatul pledează, de asemenea, pentru o „restabilire a disciplinei” şi o „formare consolidată a profesorilor, a căror autoritate trebuie respectată”.
Medikatv.ro
