Aproximativ 20.400 de cazuri de abuz asupra copiilor au fost semnalate în România în 2025, dintre care circa 17.000 în mediul familial, cele mai multe fiind asociate neglijenţei, potrivit datelor prezentate de vicepreşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Daniela Oteşanu.
Aceasta a explicat că orice persoană care suspectează un abuz asupra unui copil poate suna la numărul gratuit 119, unde specialiştii evaluează situaţia şi decid măsurile necesare. La rândul său, deputatul Marius Budăi, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, a avertizat că măsurile de securitate din şcoli nu sunt suficiente pentru combaterea violenţei şi că este nevoie de intervenţii care să vizeze cauzele acesteia.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”,de la Prima News, care a abordat fenomenul violenţei asupra copiilor, bullyingul şi cyberbullyingul. Daniela Oteşanu a fost prezentă în platou, în timp ce Marius-Constantin Budăi a intervenit telefonic, după dezbaterea organizată la Camera Deputaţilor privind siguranţa copiilor în şcoli.
Aproximativ 17.000 de cazuri de abuz în familie. Ce se întâmplă când cineva sună la 119
Daniela Oteşanu a explicat că linia telefonică 119, implementată în 2022 în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, permite semnalarea situaţiilor în care copiii sunt victime ale abuzului, neglijării sau violenţei. Serviciul poate fi apelat atât de copiii aflaţi în pericol, cât şi de profesori, părinţi sau alte persoane care observă semnele unui posibil abuz.
Potrivit datelor prezentate de vicepreşedinta ANPDCA, în 2025 au fost semnalate aproximativ 20.400 de cazuri de abuz la nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC). Dintre acestea, aproximativ 17.000 au vizat situaţii din mediul familial, majoritatea fiind asociate neglijenţei.
Apelurile la 119 sunt preluate de specialişti, inclusiv asistenţi sociali şi psihologi, care evaluează situaţia şi stabilesc măsurile necesare. În funcţie de gravitatea cazului, pot fi mobilizate echipe de intervenţie, cadre medicale sau poliţişti.
Daniela Oteşanu a atras atenţia că unele persoane ezită să semnaleze abuzurile de teama că intervenţia autorităţilor ar putea duce automat la separarea copilului de familie. Ea a explicat că scopul sesizării este protejarea copilului şi identificarea soluţiilor adecvate fiecărei situaţii.
Vicepreşedinta ANPDCA a vorbit şi despre vulnerabilitatea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, subliniind importanţa identificării timpurii a schimbărilor de comportament, a izolării şi a semnelor de suferinţă emoţională.
Marius Budăi: Paza şi detectoarele de metale nu rezolvă singure problema violenţei în şcoli
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, Marius-Constantin Budăi, a susţinut că siguranţa elevilor nu poate fi asigurată exclusiv prin măsuri de control şi securitate.
„Şcoala trebuie să fie ultimul loc unde copiilor să le fie frică”, a afirmat deputatul, explicând că introducerea unor măsuri precum paza sau detectoarele de metale nu este suficientă pentru prevenirea violenţei.
În opinia sa, autorităţile trebuie să identifice şi cauzele comportamentelor agresive. În spatele unor acte de violenţă se pot afla experienţe repetate de bullying, umilinţe, jigniri sau probleme personale şi familiale.
Budăi a indicat două direcţii principale de acţiune: gestionarea cazurilor de violenţă deja existente şi dezvoltarea unor mecanisme de prevenţie pe termen mediu şi lung.
Deputatul a precizat că dezbaterea organizată la Comisia pentru învăţământ, la care au participat reprezentanţi ai ministerelor, instituţiilor de ordine publică, organizaţiilor neguvernamentale, specialişti, părinţi şi elevi, va fi urmată de centralizarea propunerilor într-un document care va fi transmis Guvernului şi participanţilor.
El a insistat asupra necesităţii consultării celor direct afectaţi înainte de adoptarea unor modificări legislative.
Lipsa asistenţilor sociali şi nevoia de sprijin pentru familiile vulnerabile
Daniela Oteşanu a atras atenţia că numărul asistenţilor sociali este insuficient, iar aceştia se confruntă cu un volum mare de muncă şi cu o presiune emoţională ridicată. În acest context, vicepreşedinta ANPDCA a susţinut necesitatea consolidării colaborării dintre şcoli, DGASPC-uri şi autorităţile locale.
Ea a evidenţiat şi importanţa programelor de educaţie parentală şi de consiliere psihologică, precum şi a identificării timpurii a familiilor vulnerabile, înainte ca problemele să se agraveze.
La rândul său, Marius Budăi a subliniat că părinţii şi profesorii trebuie să acorde mai multă atenţie semnelor de suferinţă ale copiilor, precum izolarea, retragerea din colectivitate sau schimbările de comportament. Deputatul a insistat că elevii trebuie învăţaţi că violenţa nu poate fi justificată, indiferent de circumstanţe.
Un alt aspect abordat a fost implicarea copiilor în deciziile care îi privesc. Potrivit Danielei Oteşanu, tinerii îşi doresc să participe la dezbateri şi proiecte şi aşteaptă din partea autorităţilor nu doar promisiuni, ci şi măsuri concrete.
Reprezentanţii celor două instituţii au subliniat că prevenirea abuzurilor şi a violenţei asupra copiilor presupune colaborarea dintre familie, şcoală, serviciile sociale şi autorităţile publice, dar şi intervenţia rapidă atunci când sunt identificate situaţii de risc.



























