Elena Neagu predă în Suedia limba română ca limbă maternă, unde colaborează cu 22 de şcoli. S-a mutat în Suedia împreună cu familia în 2015, iar oportunitatea de a preda limba română a apărut după ce fiicele sale au beneficiat de sprijin pentru integrarea în sistemul educaţional suedez din partea unui profesor împreună cu care studiau şi limba maternă. Deşi economistă de profesie, Elena a debutat ca suplinitor, în locul profesorului fiicelor sale, pentru ca mai apoi să înceapă studiile la Facultatea de Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Jönköping, urmând şi cursuri la Göteborg, dedicate predării limbii materne elevilor cu alte origini lingvistice.
Încă din 1968, Suedia este una dintre puţinele ţări europene care oferă elevilor posibilitatea de a studia limba maternă, inclusiv limba română. Potrivit legislaţiei în vigoare, şcolile sunt obligate să ofere aceste cursuri dacă într-o municipalitate există cel puţin cinci elevi care solicită studierea unei limbi materne şi au un nivel minim de cunoaştere a acesteia. Această măsură se aplică inclusiv limbii române, oferindu-le elevilor români posibilitatea de a-şi păstra şi dezvolta competenţele în propria limbă maternă.
Despre această particularitate a sistemului educaţional suedez, Elena ne-a spus că scopul măsurii este “de a oferi şanse egale tuturor elevilor, indiferent de origine, şi de a sprijini integrarea lor în societatea suedeză. În acelaşi timp, Suedia încurajează multilingvismul, recunoscând beneficiile acestuia în dezvoltarea elevilor”.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
„Limba maternă este inclusă în sistemul de învăţământ suedez ca oricare altă materie. Diferenţa constă în faptul că nu este obligatorie, fiind alegerea părinţilor şi a elevului dacă doresc să urmeze acest curs. Notarea se face după acelaşi sistem ca la orice altă materie din Suedia. Nota obţinută la limba maternă este luată în calcul alături de celelalte note finale şi contribuie la admiterea ulterioară. La liceu, cursul de limba maternă este de asemenea opţional, fiind ales liber de către elev. Nota finală poate influenţa rezultatul general, similar oricărei alte materii. Deoarece elevii au oportunităţi limitate de a folosi limba maternă în afara cercului familial, iar cursul are doar o oră pe săptămână, ne concentrăm în principal pe evaluarea formativă în detrimentul evaluării sumative”, a detaliat Elena.
Şcoala suedeză, aşezată pe trei valori: egalitate, respect şi democraţie
În prezent, Elena Neagu lucrează la Modersmåls- och mottagningsenhete ( unitatea de limbă maternă şi primire) în Jönköping. Dacă până acum doi ani mergea fizic la cele 22 de şcoli cu care colaborează, trecerea la predarea la distanţă “a permis colaborarea între elevi indiferent de distanţa geografică şi accesul mai flexibil la ore. Această formă de predare a consolidat sentimentul de comunitate şi, de asemenea, a creat un mediu de învăţare pozitiv şi motivant. Suntem o echipă, formată din elevi de la clasa întâi până la liceu, conduşi de o curiozitate nestinsă de a descoperi fiecare parte a limbii şi culturii materne. Emoţia şi dăruirea care o pot citi pe feţele lor în timpul orelor de limba română depăşesc orice descriere”.
„Şcoala pregăteşte oameni echipaţi să trăiască într-o societate în care se promovează respectul, egalitatea şi aprecierea”
“Şcoala suedeză se bazează pe un sistem educaţional construit pe valori precum egalitate, respect şi democraţie”, ne-a spus Elena Neagu. „Aceste valori sunt exprimate în legislaţia educaţională şi în programele şcolare. Când vorbesc despre democraţie, nu mă refer doar la faptul că şcoala îi învaţă pe elevi doar despre drepturi şi responsabilităţi, ci şcoala îi învaţă pe elevi cum să trăiască într-un mod democratic. Egalitatea este prezentă peste tot, nu există diferenţe între elevi, toţi elevii au aceleaşi drepturi. Şcoala pregăteşte oameni echipaţi să trăiască într-o societate în care se promovează respectul, egalitatea şi aprecierea”.
În acest sistem educaţional, rolul profesorului este de îndrumător, un rol mult mai complex decât acela de simplu transmiţător de informaţii în cadrul unor materii:
“Rolul profesorului este mult mai complex. Acesta nu se limitează doar la predarea unei materii, ci implică şi crearea unui mediu sigur şi stimulativ în care elevii pot învăţa şi se pot dezvolta. Profesorul din Suedia are responsabilitatea de a motiva, sprijini şi ghida elevii pe tot parcursul şcolar, contribuind nu doar la dezvoltarea academică, ci şi la dezvoltarea unor competenţe necesare precum gândirea critică, colaborarea şi responsabilitatea personală, de asemene competenţe digitale, competenţe practice, etc. În Suedia, profesorul este un îndrumător. El nu doar transmite cunoştinţe prin materiile predate, ci este un sprijin activ în tot procesul de dezvoltare al elevului. Această abordare, acest mod de lucru cu elevii, creează un alt tip de relaţie între profesor şi elev, un alt mod de învăţare, un mod mai deschis, mai prietenos şi mai adaptat nevoilor fiecărui copil”.
Şcoala este un spaţiu în care se învaţă din greşeli
Întrebată despre ce contează mai mult în şcoala suedeză, Elena ne-a explicat că “ accentul nu se pune pe impunerea cunoştinţelor, ci pe îndrumarea elevilor spre propria dezvoltare. Un aspect foarte important, premergător predării, este crearea unui mediu de învăţare potrivit. Elevii au nevoie să se simtă în siguranţă, au nevoie de un spaţiu unde se învăţă din greşeli şi nicio întrebare nu este considerată nepotrivită. Profesorul caută mereu să identifice interesele elevilor pentru a-i implica activ şi a le stârni motivaţia în învăţare. De asemenea, materialele didactice sunt adaptate individual, răspunzând nevoilor specifice ale fiecărui elev. Toate aceste elemente stau în jurul procesului de predare”.
În ceea ce priveşte evaluarea elevilor, Elena Neagu a spus că pentru optimizarea rezultatelor sunt realizate constant statistici şi cercetări pentru a oferi fiecărui elev oportunităţi egale de învăţare şi nimeni să nu fie lăsat în urmă:
„Scopul nostru în evaluare nu se reduce doar la notare, ci are o dimensiune mult mai profundă. Evaluarea este un instrument pentru a înţelege exact nivelul de cunoştinţe şi abilităţi al fiecărui elev. Această înţelegere ne oferă oportunitatea de a schimba perspectiva de lucru în funcţie de nevoile specifice ale clasei şi ale fiecărui elev. Evaluarea ne permite să identificăm punctele tari şi zonele care necesită mai mult sprijin, să ajustăm ritmul sau metodele de predare şi să oferim un feedback relevant şi constructiv care să îndrume elevii mai departe”.
Integrarea noilor tehnologii în procesul de predare şi învăţare
Începând cu anii 2000, Suedia a investit semnificativ în digitalizarea educaţiei, introducând tablete, platforme online şi instrumente digitale în sălile de clasă. Iniţiative precum Skoldatatek, lansată în 2006, au oferit sprijin elevilor cu dificultăţi de învăţare, facilitând accesul la echipamente şi resurse digitale. Cu toate acestea, în urma rezultatelor îngrijorătoare ale studiului internaţional PIRLS, care a evidenţiat o scădere a competenţelor de citire în rândul elevilor suedezi între 2016 şi 2021, autorităţile au început să regândească rolul tehnologiei în şcoli. Astfel, începând cu 2023, au fost luate câteva măsuri precum eliminarea obligativităţii utilizării tehnologiei digitale în grădiniţe, renunţarea la digitalizarea testelor naţionale pentru clasele mici, investiţii semnificative în achiziţionarea de manuale tipărite şi promovarea scrisului de mână.
Elena ne-a povestit cum sunt integrate noile tehnologii în şcolile unde lucrează ea:
„Fiecare elev are la dispoziţie o tabletă sau un laptop, indiferent de zonă, urbană sau rurală. Utilizarea instrumentelor digitale este o parte firească a procesului de învăţare, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, este integrată ca oricare alt material didactic. Aş vrea să subliniez că tehnologia nu înlocuieşte manualele sau scrisul de mână, ci reprezintă un suport valoros în procesul de predare”.
Un aspect esenţial este acela că şcoala suedeză nu doar permite şi facilitează folosirea tehnologiei digitale, dar îi ajută şi îi educă pe copii să navigheze în siguranţă în universul online:
„Foarte important este că programa şcolară include explicit responsabilitatea şcolii de a dezvolta competenţele digitale ale elevilor, de a-i învăţa să caute informaţii în mod eficient şi de a-i educa cu privire la siguranţa online. AI este integrat în programele digitale pe care le utilizăm, având scopul de a ne uşura munca, de a oferi informaţii suplimentare, însă nu poate suplini ceea ce doar un profesor dedicat poate oferi: empatie, capacitatea de a inspira, adaptabilitate în timp real, sprijin, înţelegere şi creativitate. Elevii sunt mereu învăţaţi şi sprijiniţi în utilizarea AI, dar ei sunt conştienţi de faptul că AI este doar un promotor de informaţii”.
În ceea ce priveşte materia pe care o predă, Elena ne-a spus că foloseşte manuale digitale şi resurse din România.
Adaptarea metodelor de predare la noile generaţii
Tot mai multe voci din pedagogie afirmă că noile generaţii sunt mai greu de educat în sensul captării atenţiei şi exersării unor noţiuni abstracte. Elena Neagu consideră încă că problema nu este neapărat la noile generaţii de elevi, cât la flexibilitatea şi capacitatea profesorilor de a-şi adapta metodele de predare la specificul acestora:
„Eu cred ca flexibilitatea şi adaptarea predării la nevoile elevului sunt cruciale. Asta nu înseamnă să renunţăm la elemente fundamentale – lectură, scriere, gramatică sau literatură, ci să găsim modalităţi potrivite de a le aborda, în concordanţă cu modul lor de învăţare. Utilizarea inteligentă, echilibrată a digitalizării în predare oferă o multitudine de variante pentru a face învăţarea relevantă şi captivantă pentru elevii de astăzi. Învăţarea rămâne aceeaşi în esenţă, doar că este adaptată la realităţile timpurilor pe care le trăiesc aceşti elevi”.
Despre elevii care aleg să studieze în continuare limba română deşi trăiesc şi învaţă în Suedia, Elena Neagu a declarat:
„Le mulţumesc din suflet elevilor mei şi sunt nespus de mândră de ei. Sunt mândră de efortul lor remarcabil de a păstra vie limba părinţilor, de priceperea cu care utilizează instrumentele digitale în procesul de învăţare, de pasiunea lor pentru lectură şi, în general, de tot ceea ce sunt şi fac. De asemenea, îi mulţumim Suediei pentru această posibilitate minunată de a ne păstra limba în afara ţării”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
