Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a formulat o serie de observaţii şi propuneri, în cadrul dezbaterilor din Senat privind propunerea legislativă pentru aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026–2030. Acestea vizează o serie de modificări prin care să fie acordate plăţi compensatorii pentru pierderile de venit generate de măsurile de conservare şi restaurare. De asemenea, modificările propuse de minister se referă şi la clarificarea ţintelor privind restaurarea ecosistemelor.
În cadrul dezbaterilor din Senat, ministrul interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, împreună cu echipa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), au formulat o serie de observaţii şi propuneri menite să asigure o transpunere clară şi corectă a obiectivelor asumate, fără a afecta activitatea agricolă şi drepturile fermierilor, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
"Agricultura nu poate fi privită ca un pericol iminent la adresa biodiversităţii. Avem nevoie de reguli clare şi echilibrate, care să protejeze natura şi să asigure un cadru echitabil pentru fermieri. De aceea, în cadrul dezbaterilor privind Strategia naţională pentru biodiversitate, am propus şi am susţinut o serie de modificări prin care să fie acordate plăţi compensatorii pentru pierderile de venit generate de măsurile de conservare şi restaurare. Totodată, am clarificat faptul că ţinta de reducere cu 50% privind îngrăşămintele şi pesticidele vizează reducerea riscului de poluare, şi nu reducerea cantităţilor utilizate, iar în ceea ce priveşte restaurarea ecosistemelor, am precizat că ţinta de restaurare de 30% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv stabilit la nivel global şi nu o obligaţie specifică a României", a declarat ministrul interimar al Agriculturii Tánczos Barna.
Acesta mai spune că agricultura trebuie privită ca un partener esenţial în conservarea biodiversităţii, prin măsuri echilibrate şi adaptate realităţilor din teren.
Observaţiile şi propunerile formulate de ministrul Agriculturii şi echipa MADR vizează clarificarea faptului că ţinta de reducere cu 50% prevăzută în strategie, în ceea ce priveşte utilizarea îngrăşămintelor şi a pesticidelor, se referă în mod explicit la reducerea riscului de poluare, şi nu reducerea cantităţii utilizate.
O altă propunere a MADR vizează clarificarea ţintelor privind restaurarea ecosistemelor. Ţinta potrivit căreia, până în anul 2030, cel puţin 30% din suprafeţele ecosistemelor degradate să fie supuse unor măsuri de restaurare reprezintă un obiectiv stabilit la nivel global, şi nu o obligaţie specifică a României.
De asemenea, ministrul Agriculturii a propus ca, în ceea ce priveşte suprafeţele agricole şi forestiere vizate prin Planul Naţional de Restaurare, implementarea măsurilor de restaurare să fie realizată cu respectarea principiului echilibrului dintre obiectivele de conservare şi continuitatea activităţilor economice sustenabile.
"În situaţiile în care măsurile generează restricţii de utilizare a terenurilor sau determină pierderi de venit pentru proprietarii şi administratorii terenurilor agricole şi forestiere, se va asigura compensarea acestor pierderi prin scheme de compensare dedicate. Metodologia şi calculul aferent plăţilor compensatorii vor fi elaborate anterior aplicării măsurilor de restaurare pe suprafeţele agricole şi forestiere", se arată în document.
În acelaşi timp, MADR a susţinut toate propunerile de modificări care prevăd acordarea de plăţi compensatorii pentru pierderile de venit aferente terenurilor situate în siturile Natura 2000 sau în alte categorii de arii naturale protejate, precizează instituţia.
Medikatv.ro
