Pieţele de mărfuri subestimează impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra economiei mondiale, avertizează analiştii, în timp ce Europa se confruntă cu un val persistent de căldură, iar meteorologii estimează că în acest an s-ar putea forma un ”Super El Niño”, unul dintre cele mai puternice episoade climatice din ultimele decenii, transmite CNBC.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estimează că între lunile iulie şi septembrie va avea loc un episod puternic de El Niño în Oceanul Pacific tropical. Fenomenul, caracterizat prin încălzirea anormală a apelor oceanice, este asociat frecvent cu secetă, precipitaţii abundente şi alte fenomene meteorologice extreme la nivel global.
Analiştii avertizează că temperaturile ridicate, seceta şi modificarea regimului precipitaţiilor vor influenţa puternic pieţele materiilor prime.
Avertismentele vin în contextul în care Europa traversează o vară cu temperaturi excepţional de ridicate. În Marea Britanie, temperaturile au depăşit 30 de grade Celsius timp de aproape două săptămâni consecutive, iar Franţa a înregistrat deja trei valuri de căldură în acest an, unele manifestări dedicate Zilei Naţionale fiind anulate din cauza temperaturilor extreme. Şi Coreea de Sud a emis, pentru prima dată, avertizări de "caniculă severă" în unele regiuni.
Dan Leonard, director de prognoză pentru Statele Unite la compania Metdesk, consideră că viitorul episod de "Super El Nino" ar putea depăşi ca intensitate evenimentele majore din 1982, 1997 şi 2015.
Potrivit acestuia, efectele asupra pieţelor de mărfuri nu vor fi uniforme. Unele produse s-ar putea scumpi puternic, în timp ce altele, precum gazele naturale, s-ar putea ieftini dacă iarna din emisfera nordică va fi mai blândă decât în mod obişnuit.
Agricultura, sectorul cel mai expus
Specialiştii consideră că agricultura va fi domeniul cel mai afectat.
Banca franceză Société Générale arată că preţurile materiilor prime agricole au crescut cu 7% în această lună, iar produse precum cafeaua, cacao şi grâul s-au scumpit cu 8% doar în ultima săptămână.
Datele Departamentului Agriculturii al SUA (USDA) arată că preţurile alimentelor erau în luna mai cu 3,1% mai mari decât în urmă cu un an. Potrivit companiei de investiţii Man Group, un episod puternic de El Niño ar putea accelera şi mai mult inflaţia alimentară, aceasta putând ajunge la valori de două cifre până în 2027.
Albert Chu, administrator de portofoliu la Man Group, estimează că producţia agricolă ar putea scădea cu 5%-12% în regiunile afectate, iar recoltele unor culturi de bază, precum orezul, s-ar putea reduce cu 2%-8%, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor.
Acesta avertizează că investitorii riscă să subestimeze efectele schimbărilor climatice dacă tratează actualul episod El Niño ca pe un eveniment izolat.
Porumbul, cafeaua şi cacaua, printre cele mai vulnerabile
Analiştii Bank of America afirmă că Europa se încălzeşte mai rapid decât orice alt continent, iar stresul termic devine o problemă structurală, nu una temporară.
Potrivit acestora, culturile de cafea, cacao, porumb şi grâu sunt printre cele mai expuse temperaturilor extreme, mai ales în perioadele critice de înflorire şi formare a boabelor, când chiar şi episoade scurte de caniculă pot provoca pierderi importante de producţie.
Bank of America consideră că porumbul este în prezent subevaluat şi estimează că efectele El Niño asupra culturilor din Brazilia, canicula din Europa şi vremea mai caldă şi mai uscată din Statele Unite vor împinge preţul noii recolte de porumb de la aproximativ 4,70 dolari pe bushel la 5,50-6,00 dolari pe bushel.
Totodată, banca estimează că producţia de zahăr din Brazilia şi Thailanda ar putea scădea cu aproximativ 10% în perioada 2026-2027.
Şi metalele sunt afectate
Fenomenele meteorologice extreme influenţează şi piaţa metalelor.
Potrivit lui Albert Chu, producţia de cupru, care necesită cantităţi foarte mari de apă, poate fi afectată semnificativ de secetă şi temperaturi ridicate.
În cazul aluminiului, problema este consumul ridicat de energie electrică. Costurile cu electricitatea reprezintă între 30% şi 40% din costul total de producţie, iar topitoriile depind adesea de energia hidroelectrică. În contextul în care cererea de energie şi apă creşte simultan din partea sistemelor de răcire, agriculturii şi dezvoltării inteligenţei artificiale, presiunea asupra acestor resurse va deveni tot mai mare, avertizează analiştii.
Medikatv.ro
