Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puţin 1.000 de euro, iar aproape o treime (32%) consideră că pragul de venit personal net lunar de la care s-ar simţi fericită este de cel puţin 2.000 de euro net, arată un studiu al aplicaţiei financiare Revolut.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puţin 1.000 de euro, iar aproape o treime (32%) consideră că pragul de venit personal net lunar de la care s-ar simţi fericită este de cel puţin 2.000 de euro net”, arată Revolut, aplicaţie financiară cu peste 27 de milioane de clienţi la nivel global, din care 2,6 milioane în România, care a vrut să afle care este percepţia româncelor despre veniturile dezirabile şi contribuţia fintech la eliminarea disparităţilor de gen, printr-un sondaj realizat de Dynata.

Studiul a fost realizat în ianuarie 2023, pe un eşantion format din 1.000 de respondenţi din România, reprezentativ pentru populaţia cu vârste de peste 18 ani, pe segmente de vârstă, la nivel de regiune şi după gen.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

Femeile consideră mai mult ca bărbaţii că fericirea adusă de un salariu mare este importantă, ne arată studiul menţionat. De exemplu, 33% dintre femei plasează pragul auto-împlinirii personale aduse de un venit net lunar în intervalul 3.000 - 10.000 euro, faţă de 31% în cazul bărbaţilor. De altfel, potrivit aceluiaşi studiu, anul trecut, 40% dintre femei au beneficiat de o creştere de salariu (egală, superioară sau inferioară inflaţiei), faţă de 49% dintre bărbaţi. 21% dintre respondente nu cred că li se va mări salariul nici în 2023, un procent superior atât mediei la nivel naţional (18%), cât şi celui înregistrat în rândul bărbaţilor.

”Aceste rezultate pot fi puse într-un context mai larg, cel al inegalităţilor de gen de natură economică şi financiară şi al evoluţiei acesteia, în timpul pandemiei de COVID-19 şi în ultimele luni, marcate de creşterea costului vieţii. Din cauza transformărilor suferite la nivel global de societate din cauza pandemiei de COVID-19 şi a creşterii costului vieţii, peste 64 de milioane de femei şi-au pierdut locurile de muncă, ceea ce s-ar traduce într-o pierdere globală de 800 de miliarde de dolari la nivelul veniturilor individuale, potrivit OXFAM. Totodată, de două ori mai multe tinere şi-au pierdut locurile de muncă, în comparaţie cu bărbaţii”, conform sondajului.

Potrivit Raportului cu privire la inegalitatea de gen, realizat în 2022 de Forumul Economic Mondial (WEF), România are o poziţie medie în clasamentul celor 146 de ţări în privinţa indexului general (locul 90, cu 0,698, unde 0 înseamnă imparitate şi 1 paritate). La secţiunea economică (participare economică şi oportunităţi), ţara noastră este pe locul 63, în scădere cu 13 poziţii, de pe locul 50 în 2021. Avem poziţii mai bune la diferenţa de salarizare pentru aceeaşi ocupaţie (poziţia 43) şi la diferenţa dintre veniturile estimate (poziţia 50, femeile având mai puţin cu aproximativ 10.000 de dolari faţă de bărbaţi). Ne situăm, totuşi, pe primul loc la reprezentativitatea de gen în rândul angajaţilor tehnici şi al profesioniştilor şi la accesul la servicii de sănătate şi supravieţuire, unde disparitatea este zero. Cele mai slabe scoruri se înregistrează la reprezentarea în mediul politic (locul 122).

Rata de îndatorare individuală şi economisirea sunt două dintre grijile femeilor, după cum arată acelaşi studiu Revolut şi Dynata. Una din cinci femei ar prefera să lichideze creditele şi împrumuturile contractate, dacă ar avea la dispoziţie, pe nepusă masă, 10.000 de euro. O femeie din patru ar folosi aceşti bani pentru a face economii (în lei, în valută sau într-un cont curent fără dobândă, pentru a putea fi uşor accesaţi). 15% dintre femei i-ar folosi pentru a cumpăra un bun mai costisitor (o maşină sau obiecte de folosinţă îndelungată).

O altă constatare a studiului a fost aceea că femeile preferă într-o proporţie mai mare decât bărbaţii ca, în cuplu, să existe atât un cont comun pentru cheltuielile casei, cât şi un cont personal pentru nevoile proprii (29% dintre femei vs. 20% dintre bărbaţi).

Fintech-urile sunt cunoscute ca furnizori de produse şi soluţii care au costuri mici de utilizare sau taxe minime. Cu toate acestea, de multe ori femeile le folosesc serviciile mai puţin ca bărbaţii deoarece se tem pentru confidenţialitate datelor, de atacurile cibernetice sau se consideră prea puţin educate tehnic şi financiar pentru a le utiliza conform. Din aceste motive, femeile sunt mai expuse riscului de a pierde mai mulţi bani plătind comisioane şi taxe ascunse sau de a rata oportunităţile de ajustare a propriilor fonduri financiare. 

Utilizatoarele Revolut apelează la aplicaţia de digital banking pentru a încasa salariul sau fondurile rezultate din activităţile pe cont propriu (contul Revolut Pro), pentru a face plăţi punctuale online sau a achita facturi recurente, pentru a face transferuri P2P, pentru a da bani de buzunar copiilor cu Revolut <18 şi pentru a-i învăţa pe aceştia cum să îşi gestioneze propriile fonduri şi să primească recompense pentru contribuţia la treburile în casă.

2015, Revolut s-a lansat în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar. În prezent, peste 27 milioane de clienţi din lume, din care mai mult de 2,6 milioane din România, folosesc serviciile Revolut pentru a realiza peste 330 de milioane de tranzacţii pe lună.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.