Mai mult de jumătate dintre românii care au intrat în sistemul de economisire-creditare în domeniul locativ, prin cele două bănci pentru locuinţe, şi care au economisit o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei şi au venituri extrem de modeste, reiese dintr-un studiu realizat de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ (ABDLR), publicat luni, care mai arată că 84% din totalul românilor care au intrat în sistemul de economisire-creditare în domeniul locativ au probleme cu locuinţa.
Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor, se mai arată în sondajul IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la credit.
Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/- 3% la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost efectuat în perioada 3-20 aprilie 2017.
Orice persoană care are probleme locative se află în condiţii de risc social, iar 84% dintre respondenţi au menţionat că au probleme cu locuinţa proprie.
Cei mai mulţi clienţii chestionaţi sunt nemulţumiţi de faptul că locuinţa este veche (42%), sau consideră că locuinţa are nevoie de reabilitare (29%).
Cercetarea efectuată de IRSOP mai arată că, deşi nu au luat încă un credit pentru locuinţă, 78% din clienţi au folosit fondurile de economisire şi prima de stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
Studiul mai arată şi alte riscuri materiale cu care se confruntă clienţii sistemului de economisire-creditare.
Aproape jumătate din totalul gospodăriilor în care trăiesc clienţii băncilor pentru locuinţe şi aproape două treimi din persoanele care au peste 60 de ani trăiesc cu un venit total de sub 3.000 de lei, mai mic decât venitul mediu lunar al unei gospodării din România, de 3.085 de lei.
Aproape jumătate (43%) dintre clienţi trăiesc în zone rurale sau oraşe mici, cu oportunităţi financiare şi de locuri de muncă mai reduse.
54% dintre clienţii sistemului Bauspar consideră că posibilităţile lor financiare sunt mai mici decât costurile de îmbunătăţire a locuinţei.
Unul din trei clienţi ai sistemului Bauspar crede că n-ar putea face faţă ratelor unui credit (29%).
Preşedintele IRSOP, Petre Datculescu, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că 46% dintre respondeţi au un venit de sub 3.000 de lei şi că majoritatea clienţilor sistemului Bauspar provin din oraşele mici şi din mediul rural.
“Această populaţie este o populaţie necăjită care face parte dintr-o secţiune dezavantajă şi are probleme locative foarte serioase si de aceea se află într-o situaţie de risc”,a completat Datculescu.
Studiul arată că 71% dintre respondenţi au încredere mare în sistemul de economisire - creditare, iar 84% dintre clienţi susţin că nu ar fi avut alte surse de finanţare decât acest sistem.
România are două bănci pentru locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.
Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire. Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006.
La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc.
Potrivit jucătorilor din piaţă, sistemul românesc al băncilor pentur locuinţe are în jur de 500.000 de clienţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
