Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat o cursă globală pentru dezvoltarea flotelor de sateliţi de supraveghere şi informaţii, statele reconsiderând rolul infrastructurii spaţiale în conflictele militare, afirmă Rafal Modrzewski, cofondator şi director general al companiei de tehnologie spaţială ICEYE, potrivit CNBC.
Europa, Japonia, India şi Brazilia se numără printre regiunile şi ţările care urmăresc să îşi extindă semnificativ flotele de sateliţi, pe fondul lecţiilor desprinse din războiul din Ucraina.
Modrzewski consideră că invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022 a reprezentat ”un moment de cotitură” pentru industria spaţială.
Piaţa s-a mărit brusc de aproximativ zece ori, potrivit şefului ICEYE, deoarece guvernele consideră tot mai mult accesul independent la informaţii furnizate din spaţiu drept o componentă esenţială a suveranităţii şi securităţii naţionale.
Spaţiul devine un element decisiv în războaiele viitorului
Rolul sateliţilor militari se modifică fundamental. Dacă în trecut infrastructura spaţială era privită în principal ca un sistem de sprijin pentru operaţiunile militare, aceasta devine acum un activ strategic central.
Modrzewski susţine că spaţiul se transformă într-un ”activ principal care va determina cine va câştiga sau va pierde” viitoarele conflicte.
Războaiele din Ucraina şi Iran au demonstrat totodată importanţa tot mai mare a noilor tehnologii în operaţiunile militare, inclusiv a dronelor, inteligenţei artificiale şi sistemelor de supraveghere din spaţiu.
Sateliţii pot furniza informaţii despre deplasarea trupelor, infrastructură şi alte obiective strategice, reducând dependenţa unei ţări de informaţiile oferite de aliaţi.
Europa majorează cheltuielile pentru infrastructura spaţială
Schimbarea de strategie este deja vizibilă în bugetele europene.
Cheltuielile statelor europene pentru sectorul spaţial au crescut cu 12% în 2025, până la 13,5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Agenţiei Spaţiale Europene publicat luna trecută.
Creşterea a fost determinată în principal de majorarea cheltuielilor naţionale pentru apărare, Germania aflându-se în fruntea acestei tendinţe.
Extinderea capacităţilor spaţiale face parte dintr-un efort mult mai amplu al Europei de reconstruire a bazei sale industriale de apărare după ani de investiţii insuficiente şi de dependenţă de garanţiile de securitate oferite de Statele Unite.
Această dependenţă a devenit o preocupare şi mai importantă în timpul administraţiei preşedintelui american Donald Trump.
În acelaşi timp, statele NATO au convenit anul trecut să aloce până în 2035 5% din PIB pentru apărare şi infrastructură asociată apărării, în condiţiile în care Rusia este considerată o ameninţare tot mai importantă pentru securitatea europeană.
ICEYE produce sateliţi care pot vedea noaptea şi prin nori
ICEYE, companie finlandezo-poloneză, dezvoltă sateliţi radar utilizaţi de guverne pentru supraveghere, recunoaştere şi colectarea de informaţii.
Sistemele companiei utilizează tehnologia radar cu apertură sintetică, cunoscută sub abrevierea SAR.
Spre deosebire de sateliţii bazaţi pe camere optice convenţionale, sateliţii SAR folosesc radarul pentru a obţine imagini ale suprafeţei Pământului. Astfel, pot colecta informaţii în timpul nopţii, prin nori şi în condiţii meteorologice nefavorabile.
Aceste caracteristici sunt deosebit de importante pentru utilizările militare, unde supravegherea trebuie să poată continua indiferent de vreme sau de momentul zilei.
ICEYE, evaluată la peste 10 miliarde de euro
Cererea tot mai mare pentru asemenea tehnologii a atras şi investiţii masive.
ICEYE a obţinut în iunie 450 de milioane de euro capital nou, într-o rundă de finanţare care a evaluat compania la peste 10 miliarde de euro.
Valoarea totală a tranzacţiei a depăşit un miliard de euro, dacă sunt incluse şi vânzările de acţiuni existente.
Runda a marcat şi prima investiţie realizată de noul Scaleup Europe Fund al Uniunii Europene, o iniţiativă de aproximativ 5 miliarde de euro creată pentru a combate deficitul de capital de dezvoltare cu care se confruntă companiile europene de tehnologie.
Obiectivul este ca firmele europene promiţătoare să poată ajunge la dimensiuni suficient de mari pentru a concura cu rivalii din Statele Unite şi China.
Lipsa capitalului rămâne o problemă pentru companiile europene
Modrzewski consideră că accesul insuficient la capital a reprezentat una dintre principalele bariere care au împiedicat startupurile europene să devină lideri tehnologici mondiali pe termen lung.
Problema este legată inclusiv de fragmentarea pieţelor europene de capital.
Directorul ICEYE spune că şi-ar dori existenţa unei singure burse europene mari şi foarte lichide, în locul actualului sistem fragmentat între numeroase pieţe naţionale.
El a descris situaţia actuală a burselor europene drept ”puţin absurdă”, întrucât companiile tehnologice care au nevoie de volume mari de capital sunt deseori atrase de pieţele americane.
ICEYE nu exclude o listare pe Nasdaq
Compania nu exclude, de altfel, posibilitatea unei viitoare listări pe bursa americană Nasdaq, deşi nu a luat încă o decizie privind momentul sau piaţa pe care ar putea avea loc oferta publică.
”Suntem în mod clar o companie europeană care lucrează pentru suveranitatea europeană. Ne-ar fi plăcut să putem fi listaţi în Europa, dar, desigur, există şi alte considerente”, a declarat Modrzewski.
El a calificat Nasdaq drept o bursă ”fenomenală” şi a remarcat că mai multe companii europene au reuşit să se listeze cu succes în Statele Unite.
IPO-ul SpaceX ar putea atrage şi mai mulţi bani către industria spaţială
Un alt factor care ar putea ajuta companiile europene din domeniu este interesul tot mai mare al investitorilor pentru industria spaţială.
Modrzewski consideră că oferta publică iniţială de amploare a SpaceX din iunie a demonstrat apetitul pieţelor pentru acest sector şi ar putea extinde baza de investitori interesaţi şi de alte companii spaţiale care pregătesc eventuale listări.
Şeful ICEYE spune că este încurajator faptul că un număr foarte mare de investitori doresc să participe la noua cursă spaţială şi la dezvoltarea viitoarei infrastructuri bazate pe sateliţi.
Tendinţa sugerează că industria spaţială intră într-o nouă etapă, alimentată nu doar de explorarea spaţiului sau de serviciile comerciale, ci tot mai mult de securitate, informaţii militare şi dorinţa statelor de a-şi reduce dependenţa de aliaţi pentru accesul la date strategice.
Medikatv.ro
