42% dintre organizaţiile din România au raportat că au fost victimele criminalităţii economice în ultimii doi ani, un nivel uşor mai mic decât cel raportat la nivel global (49%) sau regional (47%), iar primele trei tipuri de infracţiuni economice raportate de companiile din România sunt fraudele comise de consumatori (44%), criminalitatea cibernetică (40%), şi conduita neprofesională (36%), potrivit ediţiei de anul acesta a raportului PwC Global Economic Crime and Fraud Survey.
De asemenea, 20% dintre organizaţiile din România au estimat daune de pe urma infracţionalităţii economice, cu sume cuprinse între 100.000 de dolari şi 1 milion de dolari, în vreme ce 16% au raportat daune mai mari de 1 milion de dolari. La nivel global, impactul financiar este chiar mai mare, arată raportul.
”Cu toate acestea, nu toate companiile sunt pe deplin conştiente de riscurile de fraudă cu care se confruntă, sau de consecinţele acestora, cum ar fi impactul financiar, prejudicierea reputaţiei şi răspunderea penală, individuală sau la nivel de companie”, punctează raportul.
Ineficienţa mecanismelor de control intern a făcut posibile mai mult de jumătate dintre infracţiunile economice comise la nivel global.
Raportul menţionează criminalitatea cibernetică ca fiind tipul de criminalitate economică cu impactul negativ cel mai mare în viitor, însă tehnologii precum ”machine learning” şi inteligenţa artificială ar putea fi critice în combaterea criminalităţii informatice în creştere.
”S-ar putea trage concluzia că infracţionalitatea economică a atins un nivel record, nu doar în România, dar şi la nivel global. Suntem însă de părere că o rată ridicată de raportare a incidentelor de infracţionalitate economică este generată de gradul de conştientizare a riscurilor de fraudă, dar şi de îmbunătăţirea mecanismelor de prevenţie şi detectare a fraudelor. Acestea au contribuit la creşterea capacităţii organizaţiilor de a gestiona acest subiect sensibil”, a declarat Ana Sebov, liderul echipei de Servicii de Investigaţii şi Asistenţă în Dispute din cadrul PwC România.
La nivel global, 19% dintre organizaţii au raportat pierderi de peste 1 milion de dolari, iar 1% daune mai mari de 100 de milioane de dolari în ultimii doi ani. Costurile intangibile asociate cu frauda, aşa cum sunt impactul negativ asupra moralului angajaţilor şi relaţiilor de afaceri, daunele ireversibile asupra reputaţiei şi a brandului pot duce la majorarea costurilor totale ale infracţionalităţii economice.
Costurile legate de incidentele de fraudă pot fi semnificativ mai mari. Sumele cheltuite de 32% dintre organizaţiile din România pentru investigaţii sau alte tipuri de analize, au fost similare sau chiar mai mari decât pierderile rezultate ca urmare a infracţionalităţii economice.
Principalele tipuri de infracţiuni economice raportate de companiile din România sunt frauda comisă de consumatori (44%), infracţionalitatea cibernetică (44%) şi conduita neprofesională (36%).
Respondenţii din România au indicat infracţionalitatea cibernetică ca având cel mai mare impact negativ asupra activităţilor economice în ultimii doi ani. Potrivit studiului PwC, două din trei organizaţii din România au fost ţinta atacurilor informatice în ultimele 24 de luni.
Cele mai frecvente mecanisme folosite de hackeri au fost cazurile de phishing şi malware, menţionate de 37% dintre companiile din România.
În contextul economic actual, în care cele mai multe infracţiuni economice au devenit, într-o oarecare măsură digitalizate, iar sofisticarea tehnologică a infractorilor devine tot mai ridicată, investiţiile în tehnologii noi de combatere a fraudelor (de exemplu: inteligenţa artificială sau instrumente avansate de analiză de date) au devenit o necesitate.
”Cu toate acestea, fraudele au la bază o serie întreagă de motive şi circumstanţe, din care doar unele pot fi prevenite cu ajutorul tehnologiei. Nu trebuie ignorate aspectele umane. Aşa cum fraudele nu au o singură cauză, companiile trebuie să găsească formula potrivită pentru a combina factorul uman, tehnologii, proceduri şi procese pentru a preveni, detecta şi combate riscurile de fraudă”, a declarat Ana Sebov.
Sondajul de anul acesta a evidenţiat o creştere semnificativă (+6%, până la 52%) a infracţiunilor economice comise de persoane din interiorul organizaţiilor. Cu toate acestea, există diferenţe importante la nivel regional. În Europa de Est, deşi cea mai frecvent raportată infracţiune economică este cea comisă de persoane din interiorul companiilor (46%), diferenţa dintre infracţiunile comise de actorii interni şi cei externi începe să se micşoreze.
La nivel regional, 44% dintre incidentele de infracţionalitate economică au fost comise de persoane din afara organizaţiilor.
”Potrivit concluziilor sondajului, majoritatea fraudatorilor din afara organizaţiilor sunt de tip ’prieten-duşman’, fiind agenţi, furnizori de servicii, vânzători sau clienţi ai companiilor. Este deci foarte important ca organizaţiile să elaboreze proceduri care să prevină şi să raporteze comportamentele frauduloase, dar şi să deruleze periodic evaluări ale riscului de fraudă şi controale de audit intern”, a adăugat Ana Sebov.
În ediţiile trecute ale sondajului, sectorul serviciilor financiare a fost în mod tradiţional cel mai expus riscurilor de infracţionalitate economică.
Potrivit concluziilor ediţiei de anul acesta, sectorul asigurărilor (62%), cel al agriculturii (59%), sectorul comunicaţiilor (inclusiv telecom) (59%), serviciile financiare (58%), retailul şi sectorul bunurilor de larg consum (56%) şi sectorul imobiliar (56%) au fost printre sectoarele care au raportat cel mai ridicat nivel de fraudă.
În pofida unui nivel tot mai ridicat de înţelegere şi de raportare a cazurilor de fraudă, există în continuare zone vulnerabile în interiorul organizaţiilor. Una din zece organizaţii care au participat la sondaj au declarat că nu au derulat niciodată o evaluare a riscurilor de fraudă. Chiar dacă rolul evaluărilor riscurilor de fraudă este în continuare subestimat, se observă o evoluţie încurajatoare faţă de ultima ediţie a studiului, când 24% dintre respondenţi indicaseră că nu au efectuat niciodată o astfel de analiză de risc.
”Înţelegerea zonelor de risc este un prim pas esenţial pentru combaterea fraudelor. Acestea diferă în funcţie de piaţă, sectorul de activitate şi de companie. Chiar dacă am văzut un grad sporit de atenţie în ultimii ani pentru adresarea riscurilor de fraudă, există încă loc de îmbunătăţire. Mai ales dacă luăm în calcul contextul economic şi geopolitic actual în continuă schimbare precum şi transformările în domeniul tehnologiei”, a adăugat Ana Sebov.
Ediţia de anul acesta a raportului arată că alocările bugetare pentru combaterea fraudei rămân mai degrabă conservatoare, doar unul din cinci respondenţi din România a indicat că intenţionează să crească bugetul pentru investigaţii şi analize de conformitate cu cerinţele de reglementare. Pentru a creşte gradul de conştientizare al companiilor în ceea ce priveşte riscurile de fraudă cu care se confruntă şi pentru a le ajuta să elaboreze un plan de gestionare a acestor riscuri, este nevoie de asistenţă de specialitate.
Sondajul Global Economic Crime and Fraud Survey este ce mai mare raport de acest gen derulat la nivel global, având peste 7.200 de respondenţi din 123 de ţări din întreaga lume. În România, 60 de companii din diverse domenii de activitate şi-au împărtăşit experienţa şi percepţia asupra infracţionalităţii economice, atât în privinţa activităţii lor din România, cât şi din restul lumii. Organizaţiile participante la sondaj provin din diverse sectoare economice, printre care sectorul financiar, industria prelucrătoare, energie, utilităţi şi minerit, tehnologie, automotive, retail şi produse de larg consum, precum şi industria farmaceutică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
