OMV Petrom preconizează că în 2021 preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi în jur de 70 dolari/baril, faţă de 65-70 dolari anterior, potrivit raportului trimestrial al grupului. Legat de Neptun Deep, grupul arată că modificarea până la finalul anului a Legii offshore este esenţială pentru extracţia gazului natural din proiectul Neptun Deep şi consideră că gazul din Marea Neagra este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României
"Pentru 2021, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi în jur de 70 dolari/bbl (anterior: intervalul 65-70 dolari/bbl; 2020: 42 dolari/bbl). Marjele de rafinare sunt estimate a se situa in jurul valorii de 5 dolari/bbl (anterior: in jurul valorii de 4 dolari/bbl; 2020: 2,9 dolari/bbl)", arată raportul grupului.
Valoarea investiţiilor excluzând achiziţiile este estimată la 2,9 miliarde lei (2020: 3 miliarde lei).
"Ne aşteptăm să generăm un flux de trezorerie extins după plata dividendelor pozitiv (2020: 0,7 miliarde lei)", mai arată raportul.
Cererea de produse petroliere şi electricitate se estimează a fi peste nivelul înregistrat în 2020, în timp ce cererea pentru gaze naturale este estimată la un nivel relativ similar cu cel al anului 2020.
"Neptun Deep: modificarea până la finalul anului a Legii Offshore este esenţială pentru extracţia gazului natural din proiectul Neptun Deep. În contextul unui declin abrupt al producţiei de gaze naturale domestice, considerăm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României", se arată în raport.
ExxonMobil şi OMV Petrom sunt acum parteneri cu procente egale în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au arătat că acolo ar exista zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi. Companiile au amânat însă decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie. ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a părăsi România, iar producătorul de gaze de stat Romgaz a finalizat negocierile exclusive şi a ajuns la un acord cu ExxonMobil România în ceea ce priveşte termenii şi condiţiile aferente achiziţiei participaţiei în proiectul Neptun Deep. Tranzacţia ar putea fi finalizată în primul trimestru din 2022.
Dezvoltarea perimetrului Neptun Deep ar putea fi prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect de producţie gaze în zona de apă adâncă poate ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.
Legat de parteneriatul cu Auchan, 100 de noi magazine MyAuchan deschise în statii de distribuţie marca Petrom vor fi în total modernizate până la finalul anului 2021 (la finalul anului 2020: 25 de magazine).
OMV Petrom are ca ţintă reducerea intensităţii emisiilor de carbon cu 27% până în 2025 faţă de 2010 (2020: scădere de 26% faţă de 2010).
Grupul şi-a propus forarea a circa 35 de sonde noi şi sidetrack-uri şi realizarea a circa 700 de reparaţii capitale (2020: 63 de sonde noi şi sidetrack-uri; 830 de reparaţii capitale).
În primele nouă luni din acest an, a finalizat forarea a 29 de sonde noi şi sidetrack-uri (faţă de 43 de sonde noi şi sidetrack-uri în ianuarie-septembrie 2020, inclusiv o sondă de explorare).
Pe partea de Downstream, rata de utilizare a rafinariei este estimată a se situa peste valoarea de 95% (2020: 92%).
Vânzările totale de produse rafinate sunt previzionate a fi mai ridicate comparativ cu 2020 (2020: 5 milioane tone).
"Estimăm vânzări totale de gaze naturale mai mici faţă de 2020 (2020: 57 TWh), parţial ca urmare a cerinţelor de reglementare din 2020", se mai arată în raport.
OMV Petrom estimează o producţie totală netă de energie electrică mai mare faţă de 2020 (2020: 4,2 TWh). Cu o disponibilitate de 100%, centrala electrica Brazi a avut o producţie netă de electricitate în trimestrul 3 2021 de 1,37 TWh, mai mare decât cea de 1,30 TWh din T3/20, în contextul unor marje scăzute, dar pozitive, care reflectă nivelul record al preţurilor la energie electrica, dar si preturile record la gazele naturale si CO2. Astfel, centrala electrică a acoperit 10% din producţia de energie electrică a României în trimestrul 3 din acest an.
La nivelul primelor nouă luni ale anului, centrala electrică Brazi a avut o producţie netă de electricitate de 3,24 TWh, în creştere cu 9% faţă de primele trei trimestre ale lui 2020.
"Izbucnirea globală a pandemiei COVID-19 continuă sa aiba un impact major asupra evoluţiei economiei globale. În timp ce ţiţeiul a continuat să se tranzacţioneze la preţuri ridicate în cel de-al treilea trimestru, preţurile gazelor naturale au crescut puternic la sfârşitul trimestrului, ca urmare a scăderii aprovizionării şi a volumelor mici de gaze naturale înmagazinate inainte de sezonul de iarnă", se menţionează în raport.
Creşterea numărului de cazuri de COVID-19 din întreaga lume, combinată cu preţurile ridicate la energie şi întreruperile în lanţurile de aprovizionare, ar putea duce la întârzierea redresării aşteptate a cererii, ca urmare a reacţiei guvernelor şi cetăţenilor.
"Consecinţele pandemiei COVID-19 şi ale altor perturbari constatate în prezent, precum şi amploarea şi durata efectelor asupra economiei nu pot fi estimate într-un mod credibil la acest moment. Totuşi, OMV Petrom monitorizează îndeaproape evoluţiile şi evaluează în mod regulat impactul asupra fluxului de trezorerie şi a lichidităţii grupului. OMV Petrom răspunde situaţiei cu măsuri specifice în vederea menţinerii stabilităţii economice a grupului şi asigurării furnizării de energie", arată grupul.
Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naţională de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 13% faţă de cererea foarte mare din trimestrul 3 2020, care a fost susţinută de preţurile scăzute din piaţă.
Grupul OMV Petrom a realizat în primele nouă luni un profit net de 1,67 miliarde lei, în creştere cu 103% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când rezultatul net s-a ridicat la 826 milioane lei.
Veniturile din vânzări au crescut cu 13%, la 17,04 miliarde lei, de la 15,12 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2020.
Numărul de angajaţi la nivel de grup a scăzut cu 30%, la 8.205, de la 11.798 angajaţi în septembrie 2020.
Producţia totală de hidrocarburi a grupului a scăzut cu 10%, la 35,97 milioane barili echivalent petrol, de la 40,09 milioane bep în primele nouă luni din 2020.
Producţa de gaze naturale a scăzut cu 11% în primele nouă luni, la 2,82 miliarde metri cubi.
În trimestrul 3 din 2021, volumele de gaze naturale vândute de OMV Petrom au scăzut cu 9% la 11,07 TWh, în contextul scăderii producţiei proprii de gaze naturale şi al cererii mai slabe. Volumele de gaze naturale vândute către terţi au fost cu 12% mai mici comparativ cu trimestrul 3 2020.
La sfârşitul trimestrului 3 al anului, OMV Petrom avea înmagazinate 2,1 TWh de gaze naturale, mai puţin decât la sfârşitul trimstrului 3 2020, în acord cu strategia de optimizare a volumelor înmagazinate.
În trimestrul al treilea al acetui an, producţia de hidrocarburi a scăzut cu 13,1%, la 11,3 milioane barili echivalent petrol, din cauza producţiei mai scăzute în România, precum şi a vânzării activelor de producţie din Kazahstan în trimestrul 2 2021.
În Romania, producţia de hidrocarburi a scăzut în trimestrul 3 cu 8,5%, la 11,30 milioane bep sau 122.800 bep/zi (T3/20: 12,35 milioane bep sau 134.300 bep/zi). Producţia de ţiţei şi condensat în România a scăzut cu 2,9%, la 5,60 milioane bbl, în principal din cauza declinului natural, parţial contrabalansat de contribuţia mai mare a producţiei din sonde noi şi reparaţiile capitale. Producţia de gaze naturale în Romania a scăzut cu 13,4%, la 5,70 milioane bep, fiind influenţată de declinul natural accentuat al zăcămintelor principale (Totea Deep şi Lebada Est) şi al sondei 4461 Totea Sud, dar şi de activităţi de mentenanţă planificate şi neplanificate.
Volumul vânzărilor de hidrocarburi a scăzut cu 12% atât din cauza vânzărilor mai scăzute în România, cât şi a vânzării activelor de producţie din Kazahstan.
Costul de productie în dolari a crescut cu 17%, la 13,19 dolari/bep, din cauza scăderii producţiei disponibile pentru vânzare, precum şi a cheltuielilor crescute, în special legate de operaţiuni de mentenanţă şi de activităţi suport pentru producţie. În Romania, costul de producţie exprimat în dolari a crescut cu 16%, la 13,19 dolari/bep, în timp ce, exprimat în lei a crescut cu 17%, la 55,19 lei/bep.
Conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, consumul naţional de electricitate a fost cu 3% mai mare comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020, în timp ce producţia naţională a rămas stabilă, România rămânând astfel un importator net de energie electrică în trimestrul 3 2021, la fel ca în trimestrul 3 2020.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
