Creşterea ameninţărilor teroriste la nivel european a transformat problema securităţii cibernetice într-una vitală pentru NATO şi aliaţii săi, iar România trebuie să dezvolte o structură care să împartă riscurile între sectorul privat şi cel de stat, a declarat vineri ministrul Comunicaţiilor, Delia Popescu, în cadrul unei conferinţe dedicate digitalizării, la care a participat şi comisarul european Gunther Oettinger, care a subliniat că războiul viitorului este unul informatic.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Europa a fost afectată, în ultimii ani, de o serie de atentate teroriste care au creat un climat social tensionat şi au impus noi reguli în ceea ce priveşte securitatea. În acest context, în care şi numărul atacurilor informatice a crescut, securitatea cibernetică a devenit o problemă vitală, consideră ministrul Comunicaţiilor.

”NATO şi aliaţii săi se bazează pe dezvoltarea securităţii cibernetice, în contextul creşterii ameninţării teroriste. Pentru România este esenţială dezvoltarea unei structuri care să partajeze riscurile între sectorul public şi privat”, a declarat Delia Popescu

Şi comisarul european a subliniat importanta securităţii cibernetice. ”Războaiele viitorului nu se vor purta cu tancuri, ci cu reţele informatice. De aceea, dezvoltarea infrastructurii şi a securităţii cibernetice sunt esenţiale”, a declarat Gunther Oettinger, în cadrul aceleiaşi conferinţe.

Fostul ministrul al Comunicaţiilor, Marius Bostan, demis în luna iulie, a subliniat importanţa parteneriatelor public-private în procesul de dezvoltare a infrastructurii informatice, care să permită instalarea internetului în bandă largă în zonele defavorizate, dar şi creşterea securităţii cibernetice.

Popescu, instalată în funcţie în această lună, consideră că creşterea accesului la internetul în bandă largă este esenţial în procesul de digitalizare al României, în creşterea nivelului de trai şi în creşterea dezvoltării economice.

România a depăşit cu mult media Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte extinderea liniilor fixe de internet de mare viteză, care reprezintă peste 50% din total, faţă de o medie de 11% la nivelul blocului comunitar, potrivit unui comunicat publicat recent de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Numărul conexiunilor prin care se poate accesa internetul în bandă largă, la puncte fixe şi mobile, era de circa 19 milioane la finalul anului trecut, în creştere cu 18% faţă de sfârşitul anului 2014. Dintre acestea, 14,7 milioane de conexiuni erau mobile, iar 4,3 milioane la puncte fixe.

La sfârşitul lui 2014, existau 12,1 milioane de conexiuni mobile şi 4 milioane de conexiuni la puncte fixe. Traficul mediu lunar de internet pe conexiune mobilă practic s-a dublat în 2015 faţă de 2014, de la 0,26 GB în 2014 la 0,48 GB în 2015.

 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.