Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Transport, cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanţare din partea Uniunii Europene.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Principalul obiectiv adus de Programul Transport este recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în acelaşi timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon şi transferul spre o mobilitate durabilă şi sigură, potrivit comunicatului de presă al MIPE. 
 
„În 2019, aflat într‑o vizită de lucru la Bruxelles, la recomandarea Comisiei Europene pe fondul specificului sectorului de transport, am decis ca Programul Transport 2021–2027 să fie unul separat, iar ca Autoritate de Management să fie desemnat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. În decembrie 2020 când am plecat de la minister, viziunea asupra finanţărilor din PNRR şi Programul Transport 2021–2027 erau complementare şi propuneau o alocare de aproximativ 19 miliarde de euro. Mă declar foarte fericit că inclusiv în forma finală a PNRR-ului sectorul de transport are importanţa cuvenită cu cea mai semnificativă alocare sectorială de peste 7,6 miliarde euro şi că reuşim astăzi să completăm aceasta alocare cu una semnificativă de 9,6 miliarde euro, ajungând împreună la peste 17 mld euro dedicate infrastructurii de transport. Acest lucru confirmă viziunea guvernului şi societăţii, calea dezvoltării fiind asumată de România prin toate documentele strategice din domeniul finanţărilor europene. Acest program a fost conceput pornind de la principiul că sectorul transporturilor nu este doar un pilon de sprijin pentru alte sectoare, ci vine cu o contribuţie majoră la rezilienţa întregii economii, oferind o bază solidă pentru redresare. În discuţiile pe care le-am avut în noiembrie cu reprezentaţii Comisiei Europene au reuşit să punem la punct toate aspectele pentru ca acum România să vorbească în adevăratul sens al cuvântului despre proiecte de ţară. Iar Programul Transport este emblematic în acest sens”, a transmis ministrul Marcel Boloş, conform sursei citate.
 
Prin Programul Transport sprijinul financiar este direcţionat către: îmbunătăţirea conectivităţii primare rutiere (Fondul de Coeziune: 1.451,55 milioane euro, Fondul European de Dezvoltare Regională: 333,45 milioane euro), îmbunătăţirea conectivităţii secundare rutiere (FEDR: 300,00 milioane euro), creşterea siguranţei rutiere (FEDR: 100 milioane euro), creşterea eficienţei căilor ferate române (FC: 596,32 milioane euro, FEDR: 678,19 milioane euro), creşterea atractivităţii transportului feroviar de călători (FEDR: 250,00 milioane euro), dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane (FC: 271,00 milioane euro, FEDR: 350,00 milioane euro), dezvoltarea transportului naval şi multimodal (FC: 245,00 milioane euro), asistenţă tehnică (FC: 75,00 milioane euro).
 
Ce aduce Programul Transport
 
Prin investiţiile Programului Transport se au în vedere următoarele rezultate majore:
 
-        peste 305 km drumuri noi sau reabilitate – Reţeaua trans-Europeană de transport (TEN‑T)
 
-        164 Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)
 
-        2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră
 
-        92 de puncte negre rutiere vizate din motive de siguranţă prin proiecte finanţate din PT
 
-        peste 184 km de căi ferate noi sau reabilitate – TEN‑T
 
-        64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate – TEN‑T
 
-        16 gări şi halte feroviare noi sau modernizate
 
-        40 trenuri achiziţionate
 
-        12 km linii noi de tramvai şi metrou
 
-        66 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FC)
 
-        150 km linii de tramvai şi metrou reconstruite sau modernizate (FEDR)
 
-        70 km căil navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN‑T
 
-        8 Conexiuni intermodale noi sau modernizate
 
Oportunităţi strategice aduse de Programul Transport
 
Proiecte fazate din perioada 2014–2020:
 
-        Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5) – 926,4 milioane euro
 
-        Inel Bucureşti Sud – 507,3 milioane euro
 
-        Drum de mare viteză Piteşti-Craiova – 775,2 milioane euro
 
-        Autostrada Transilvania
 
Proiecte noi de investiţii:
 
-        Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3) – 1,847 miliarde euro
 
-         Sectorul Paşcani – Suceava – Siret (101,5 km) – 638.8 milioane de euro (sectorul Paşcani – Suceava la profil de autostradă pe cu o lungime de 60.5 km şi un cost estimat de 423.8 milioane euro, iar sectorul Suceava – Siret la profil de autostradă/drum expres cu o lungime de 41 km şi un cost estimat de 215 milioane euro)
 
-        Inel Bucureşti Nord plus drumuri radiale – 1,112 miliarde euro 
 
-        Autostrada Tg. Neamţ- Iaşi – Ungheni – 875,5 milioane euro
 
-        Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov – 1,570 miliarde euro
 
-        Autostrada Sibiu – Braşov – 1,479 miliarde euro
 
-        Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;- 522,6 milioane euro
 
-        Legătura rutieră rapidă Bucureşti – Alexandria (faza 1 din Bucureşti – Craiova) – 367,5 milioane euro
 
-        Autostrada Braşov – Bacău (inclusiv Bypass Braşov Nord) – 2,364 miliarde euro
 
-        Legătura rutieră rapidă Craiova – Filiaşi – Dr.Tr.Severin (faza 1); 300 milioane euro
 
-        Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin – Caransebeş – Lugoj (faza 1); 800 milioane euro
 
„Coerenţa în care au fost stabilite finanţările se datorează Masterplanului general de transport. Un exemplu este proiectul de Autostradă A7, eram secretar de stat în Ministerul Transporturilor când acesta a fost introdus la finanţare pentru pregătirea documentaţiilor în cadrul POIM 2014–2020. Astfel astăzi, avem perspectiva unor proiecte mature în cadrul PNRR şi Programul de Transport 2021–2027 – finanţarea legăturii întregii regiuni a Moldovei cu Bucureştiul fiind asigurată prin proiectul de autostradă A7 Ploieşti-Buzău-Focşani-Paşcani, finanţare aferentă PNRR, şi continuarea până la Siret, via Suceava prin Programul de Transport 2021–2027. Acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul Autostrăzii Târgu Mureş-Tg Neamţ-Ungheni, unde finanţarea capetelor: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului (25 km) Leghin – Tg. Neamţ (Moţca) (34 km) au finanţarea asigurată prin PNRR, în timp ce restul autostrăzii are sursa fondurilor la nivelul Programului Transport 2021–2027”, a mai afirmat Marcel Boloş, potrivit sursei citate.
 
Feroviar
 
Proiecte fazate
 
Radna – Gurasada – Simeria- 1,888 miliarde euro
 
Proiecte noi de investiţii:
 
Proiecte prioritare pentru finalizarea coridoarelor:
 
-        Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeş – 2,110 miliarde euro
 
-        Craiova-Bucureşti ‑1,254 miliarde euro
 
-        Predeal – Braşov – 1,400 miliarde euro;
 
Alte proiecte noi
 
-        Teiuş – Câmpia Turzii – 306 milioane euro
 
-        Complexul feroviar Port Constanţa – Palas – 246 milioane euro
 
-        Paşcani – Iaşi – Ungheni – 388 milioane euro
 
Metrou
 
Proiecte fazate din perioada 2014–2020:
 
-        Proiecte fazate care răspund condiţiilor de eligibilitate ale acestei priorităţi (Magistrala M2; Magistrale M6 Sud 1 Mai – Tokyo)
 
Proiecte noi de investiţii:
 
-        M5: secţiunea Eroilor – Iancului;
 
-        Extensii magistrale metrou Bucureşti (prioritizate în funcţie de maturizarea acestora şi corelate cu implementarea proiectelor Orbital Bucureşti şi centură feroviară Bucureşti);
 
-        Reabilitare staţii de metrou Bucureşti (în funcţie de vechimea şi necesităţile fiecărei staţii);
 
Tren metropolitan
 
Proiecte noi:
 
-        Complexul feroviar metropolitan Bucureşti;
 
-        Trenuri metropolitane
 
Pentru trenuri metropolitane, proiectele vor fi selectate în funcţie de prioritizarea prezentată şi gradul de maturitate. Pe lângă proiectul centurii feroviare Bucureşti, proiectele cu grad mare de certitudine sunt cele aferente municipiilor Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Timişoara.
 
Naval şi modal
 
-        Proiecte fazate care răspund condiţiilor de eligibilitate ale acestei priorităţi;
 
-        Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigaţie pe Dunăre şi creşterea eficienţei transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia;
 
-        Îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre şi canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a măsurilor de siguranţă a navigaţiei, în particular în punctul critic Bala;
 
-        Finalizarea Canalului Dunăre – Bucureşti;
 
-        Dezvoltarea/modernizarea porturilor dunărene strategice/situate pe reţeaua TEN‑T, inclusiv a instalaţiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol şi amoniac);
 
-        Asigurarea condiţiilor optime de navigaţie în bazinele portuare prin dragaj;
 
-        Dezvoltarea/modernizarea Portului Constanţa, inclusiv a instalaţiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol şi amoniac).
 
Politica de Coeziune 2021–2027
 
Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României şi Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune şi cel al Politicii Maritime şi Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.
 
Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.
 
Sinergie la nivelul investiţiilor
 
Până în 2030, potrivit Programului investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021–2030, România trebuie să realizeze 6624.1 km de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900.5 km aferenţi reţelei primare şi 3723.6 km aferenţi reţelei secundare. În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274.8 km de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1228 km aferenţi reţelei secundare.
 
Separat de Programul Transport 2021–2027, România beneficiază de investiţii strategice importante şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Resursele financiare alocate sunt de aproximativ 7,6 miliarde de euro şi vor acoperi o parte din necesarul total de investiţii la nivel naţional, astfel încât, pentru a le maximiza impactul, aceste resurse vor fi direcţionate către acele intervenţii capabile să genereze cea mai mare valoare adăugată în conformitate cu strategiile naţionale şi ale blocului european, conchide sursa menţionată.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.