Ministerul Finanţelor anunţă că devine operaţional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie de unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi de spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, după ce actul normativ a fost semnat de ministrul Alexandru Nazare. Termenul-limită pentru depunerea cererilor la direcţiile generale regionale/administraţiile judeţene ale finanţelor publice este 25 noiembrie. Arieratele bugetelor locale se ridicau la 612,9 milioane de lei, la 31 august, reprezentând peste 97% din arieratele bugetului general consolidat.
”Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a semnat Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 17 alin. (3)–(19) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2026 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026. Ordinul aprobă normele metodologice şi formularele prin care devine operaţional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unităţile administrativ-teritoriale, de instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi de spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale”, arată, marţi, Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă.
Mecanismul funcţionează în circuit închis, prin Trezoreria Statului: datoriile administraţiilor locale către furnizori se sting concomitent cu datoriile fiscale ale aceloraşi furnizori către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.
”Peste 97% din arieratele statului sunt la primării, consilii judeţene şi spitale gestionate la nivel local, iar în spatele lor sunt firme care au lucrat pentru comunităţi şi au ajuns, neplătite, cu datorii la ANAF. La rectificare am pus 2 miliarde pe masă şi stingem simultan datoria primăriei către firmă şi datoria firmei către stat. Nu dăm bani, stingem datorii – iar banii se întorc la buget sub formă de taxe colectate. Am construit acest mecanism pentru a rupe un cerc vicios: primării care nu îşi pot plăti furnizorii, companii care, neplătite, nu îşi pot plăti taxele, şi arierate care se refac de la un an la altul. Cele 2 miliarde de lei sprijină atât mediul de afaceri, cât şi autorităţile publice locale, prin Trezorerie: sting datoriile administraţiilor locale, curăţă situaţia fiscală a companiilor care au lucrat pentru comunităţi şi se întorc, în aceeaşi zi, la bugetul de stat sub formă de taxe colectate. Este o măsură care sprijină colectarea, mediul de afaceri şi statul deopotrivă. Îi încurajez pe primari şi pe preşedinţii consiliilor judeţene să depună cererile cât mai repede, termenul fiind 25 noiembrie”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Datele publicate lunar de Ministerul Finanţelor arată că arieratele (plăţile restante cu o vechime de peste 90 de zile) sunt generate aproape integral de bugetele locale. La 31 august, arieratele bugetelor locale atingeau 612,9 milioane de lei, în creştere cu 3,7% faţă de luna anterioară, având o pondere de peste 97% din arieratele bugetului general consolidat (630,6 milioane de lei). În jur de 166 de milioane de lei dintre acestea au o vechime de peste un an, susţin oficialii de la Finanţe.
”Evoluţia din ultimul an confirmă caracterul recurent al fenomenului. După reducerea de la finalul anului 2025 (de la 798,8 milioane de lei în noiembrie la 573,6 milioane de lei în decembrie), arieratele locale au urcat din nou la 644,3 milioane de lei în ianuarie şi la 672,9 milioane de lei în februarie 2026 şi s-au menţinut, pe tot parcursul anului, la un nivel de peste 600 de milioane lei. La acestea se adaugă plăţile restante cu vechime sub 90 de zile, precum şi sumele certe şi exigibile datorate furnizorilor de energie termică şi operatorilor de transport public local pe baza deconturilor justificative”, se precizează în comunicat.
Efectele acestor reglementări se propagă în economie pentru companiile care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru comunităţile locale şi nu au fost plătite ajung, la rândul lor, să acumuleze datorii la bugetul de stat. Mecanismul de compensare rupe acest lanţ, stingând simultan datoria autorităţii locale către furnizor şi datoria fiscală a furnizorului către stat, susţin oficialii de la Finanţe.
Ce obligaţii pot fi stinse: plăţile restante către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 şi raportate potrivit legii; sumele certe şi exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, pentru diferenţa dintre preţul reglementat şi preţul de facturare al energiei termice livrate populaţiei; sumele certe şi exigibile datorate operatorilor serviciului public de transport de călători, cu titlu de compensaţie de serviciu public; plăţile restante şi obligaţiile fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor şi ale spitalelor din subordine către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, inclusiv cele care condiţionează menţinerea eşalonărilor la plată.
Ministerul Finanţelor precizează că unitatea administrativ-teritorială va încheia cu fiecare furnizor un acord de stingere a obligaţiilor, în care suma datorată furnizorului este corelată cu obligaţiile fiscale ale acestuia, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central.
Până la 25 noiembrie inclusiv, unitatea administrativ-teritorială depune cererea la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice/Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, însoţită de situaţia obligaţiilor de plată, de certificatele de atestare fiscală şi de acordurile încheiate.
Structurile teritoriale ale Ministerului Finanţelor verifică solicitările în cel mult două zile lucrătoare şi transmit zilnic Ministerului Finanţelor solicitările de repartizare. Ministerul Finanţelor repartizează sumele pe judeţe şi Municipiul Bucureşti în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea cronologică a primirii cererilor şi în limita celor 2 miliarde de lei, se arată în comunicat.
Oficialii de la Finanţe declară că, în termen de o zi lucrătoare de la comunicarea Ministerului Finanţelor, sumele sunt repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale, iar acestea depun ordinele de plată la Trezoreria Statului în cel mult trei zile lucrătoare.
Ordinele de plată sunt verificate de către Trezoreria Statului, iar organele fiscale confirmă în aceeaşi zi concordanţa cu obligaţiile fiscale, iar plata se decontează direct în contul de stingere a creanţelor fiscale deschis pe codul fiscal al furnizorului.
Obligaţiile fiscale sunt stinse cel târziu în ziua lucrătoare următoare, iar contribuabilii sunt înştiinţaţi în termen de 10 zile lucrătoare.
Ministerul Finanţelor precizează că administraţiile locale – comunele, oraşele, municipiile, judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale şi spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale îşi sting plăţile restante fără presiune suplimentară asupra bugetelor proprii.
De asemenea, este vorba şi de mediul de afaceri – companiile care au lucrat pentru administraţiile locale şi nu au fost plătite îşi recuperează creanţele prin stingerea propriilor datorii fiscale, inclusiv a accesoriilor şi a sumelor care condiţionează eşalonările la plată. Obţin astfel o situaţie fiscală curată, evită executarea silită şi îşi păstrează accesul la finanţare şi la achiziţii publice, arată oficialii de la Ministerul Finanţelor.
De asemenea, este vorba de furnizorii de energie termică, care încasează sumele certe datorate pe baza deconturilor justificative, înaintea sezonului rece.
În acelaşi timp, statul colectează creanţe fiscale greu recuperabile, reduce arieratele din sectorul public şi din economie şi deblochează lanţurile de plăţi, fără ieşiri efective de numerar din Trezorerie; sumele se regăsesc integral în veniturile bugetului general consolidat.
Calendarul anunţat de Ministerul Finanţelor
- 25 noiembrie 2026 – termenul-limită pentru depunerea cererilor de către unităţile administrativ-teritoriale la direcţiile generale regionale/administraţiile judeţene ale finanţelor publice;
- termene de procesare – cel mult 2 zile lucrătoare pentru verificarea cererilor la nivel teritorial, cel mult 3 zile lucrătoare pentru repartizarea pe judeţe de către Ministerul Finanţelor, 1 zi lucrătoare pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale, 3 zile lucrătoare pentru depunerea ordinelor de plată şi decontare în ziua confirmării de către organele fiscale;
- 21 decembrie 2026 – sumele repartizate şi neutilizate se retrag, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2026.
Ordinul, împreună cu normele metodologice şi formularele standard (cererea, situaţia obligaţiilor de plată, modelele de acord), au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin OMF nr.1527/06.11.2026.
Răspunderea pentru realitatea şi exactitatea sumelor solicitate revine ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, iar cererile şi plăţile sunt verificate la fiecare nivel: direcţiile teritoriale ale finanţelor publice, Trezoreria Statului şi organele fiscale, atrag atenţia reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
