Dosarul morţilor suspecte de la Spitalul ”Pantelimon”, trimis în judecată/ Patru medici şi două asistente medicale, acuzaţi că au grăbit moartea unor pacienţi, reducând doza de tratament sau concentraţia de oxigen necesare pentru a rămâne în viaţă

Patru medici de Anestezie şi Terapie Intensivă şi două asistente medicale au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în dosarul morţilor suspecte de la Spitalul ”Sf. Pantelimon”, fiind acuzaţi că selectau pacienţi despre care ei considerau că nu mai au şanse de supravieţuire şi le reduceau dozele terapeutice pentru a le grăbi decesul. Procurorii au stabilit că acest mod de operare a fost folosit pe parcursul mai multor ani, fiind provocat astfel decesul a patru pacienţi. De asemenea, s-a încercat acelaşi lucru cu un al cincilea pacient şi au fost date indicaţii în acest sens pentru al şaselea, însă aceste tentativ nu au fost duse la capăt. Pentru a fi ”acoperiţi”, medicii consemnau în fişe date nereale privind tratamentul administrat pacienţilor.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, pentru omor calificat, tentativă de omor calificat, încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni, mărturie mincinoasă, fals intelectual şi instigare la fals intelectual, arată Parchetul, marţi, într-un comunicat de presă.

Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2023 – aprilie 2024, mai multor pacienţi internaţi în Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgenţă ”Sf. Pantelimon” le-a fost redus ”deliberat şi fără justificare medicală tratamentul de susţinere a funcţiilor vitale, în scopul grăbirii decesului”. Acuzaţiile privesc atât intervenţiile asupra tratamentului, cât şi ascunderea acestora prin consemnări necorespunzătoare adevărului în documentele medicale.

Procurorii arată că inculpaţii, medici specialişti de Anestezie şi Terapie Intensivă, aveau, prin natura profesiei şi a funcţiei pe care o exercitau, obligaţia legală şi deontologică de a acorda îngrijiri medicale tuturor pacienţilor internaţi în secţie, indiferent de gravitatea sau de prognosticul stării lor de sănătate. În pofida acestei obligaţii, inculpaţii au conceput şi aplicat, în mod constant şi repetat, un mecanism prin care selectau, din rândul pacienţilor aflaţi în îngrijirea lor, pe aceia în privinţa cărora apreciau, în mod subiectiv şi fără vreun temei medical obiectiv sau vreo procedură legală de evaluare a prognosticului, că sunt lipsiţi de şanse de supravieţuire.

Prin acest mecanism, inculpaţii şi-au arogat, în mod nelegal şi contrar oricărei norme profesionale, puterea de a decide, în locul evoluţiei naturale a bolii şi independent de orice indicaţie medicală reală, care dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea lor va trăi şi care va muri, scrie în comunicat.

”Odată selectat un asemenea pacient, inculpaţii recurgeau, alternativ sau cumulativ, la mai multe modalităţi de acţiune, având acelaşi scop, respectiv acela de a grăbi decesul. O primă modalitate a constat în reducerea bruscă şi nejustificată medical a dozei de noradrenalină administrate prin injectomat, de la valori terapeutice ridicate la valori minimale, de regulă 1 ml/h, în condiţiile în care pacienţii vizaţi se aflau în stare gravă sau critică, iar substanţa era indispensabilă pentru menţinerea unei tensiuni arteriale compatibile cu viaţa. O a doua modalitate, aplicată în paralel sau alternativ, a constat în reducerea ratei de oxigen administrat prin intermediul ventilatorului mecanic, prin scăderea concentraţiei acestuia (FiO2) până la valoarea minimă de 21%, echivalentă aerului atmosferic, această manevră fiind susceptibilă să provoace, prin hipoxie, decesul pacientului”, susţin procurorii.

Potrivit sursei citate, o a treia modalitate a constat în neresuscitarea pacienţilor astfel selectaţi, în momentul instalării stopului cardio-respirator, în pofida obligaţiei legale de a interveni, inculpaţii lăsând decesul să survină în mod deliberat, deşi aveau, pe tot parcursul procesului fiziologic care preceda decesul, posibilitatea reală de a interveni şi de a salva viaţa pacientului.

Totodată, pentru a ascunde faptele astfel săvârşite şi a împiedica descoperirea lor, inculpaţii recurgeau, în mod sistematic, la falsificarea foilor de observaţie ale pacienţilor, consemnând în cuprinsul acestora valori ale ratei de administrare a noradrenalinei sau ale altor parametri vitali care nu corespundeau realităţii, ci reflectau exclusiv indicaţiile medicale iniţiale sau valorile aşteptate, în scopul de a fi ”acoperiţi” în cazul unei eventuale verificări ulterioare a documentelor medicale, arată anchetatorii.

”În realizarea aceluiaşi scop, de disimulare a situaţiei reale a pacienţilor şi a tratamentului administrat, se înscrie şi practica denumită de personalul medical «nora pentru vizită». Această practică consta în creşterea temporară a ratei de administrare a noradrenalinei la o valoare aparent normală, conformă cu situaţia pacientului, exclusiv pe durata vizitelor aparţinătorilor, pentru ca aceştia să nu observe reducerea sau întreruperea tratamentului, iar după finalizarea vizitei, rata era redusă din nou la valori minimale”, scrie în comunicat.

Anchetatorii au arătat, pe baza probelor din dosar, că modul de operare descris a fost aplicat pe parcursul mai multor ani, iar procurorii au stabilit că în urma activităţilor descrise au decedat 4 pacienţi, că s-a încercat uciderea unui al cincilea pacient şi că unul dintre medici a dat instrucţiuni pentru reducerea dozei de noradrenalină la un al şaselea pacient, însă acestea nu au fost urmate.

Pentru stabilirea situaţiei de fapt, a fost administrat un probatoriu complex, constând în cercetarea la faţa locului şi ridicarea datelor informatice stocate de dispozitivele medicale, audieri de persoane, expertize medico-legale, o exhumare, percheziţii domiciliare şi informatice, afirmă procurorii.

Una dintre inculpate, medic în cadrul Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, a fost trimisă în judecată pentru 4 infracţiuni de omor calificat, o infracţiune de instigare la fals intelectual şi o infracţiune de fals intelectual. Faptele de omor privesc o pacientă decedată în mai 2023, doi pacienţi decedaţi în 4 aprilie 2024 şi o pacientă decedată în 7 aprilie 2024.

O a doua inculpată, medic în cadrul aceleiaşi secţii, a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni de omor calificat, comise împreună cu prima inculpată, în 4 aprilie 2024, precum şi pentru o infracţiune de instigare la fals intelectual.

Al treilea inculpat, un medic care şi-a desfăşurat activitatea la aceeaşi secţie, a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat, săvârşită în 13 aprilie 2023.

A patra inculpată, medic în cadrul aceleiaşi secţii, a fost trimisă în judecată pentru încercarea de a determina săvârşirea infracţiunii de omor calificat, constând în indicaţiile transmise unei asistente în martie 2022, de reducere a suportului vasopresor, consemnarea unui tratament diferit în foaia de observaţie şi neresuscitarea pacientului.

Celelalte două inculpate, asistente medicale la Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, au fost trimise în judecată pentru mărturie mincinoasă, întrucât în faţa anchetatorilor au dat declaraţii necorespunzătoare adevărului, iar una dintre ele şi pentru fals intelectual.

Cercetările au fost efectuate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri.