Lideri ai industriei energetice şi reprezentanţii instituţiilor naţionale şi europene s-au reunit la Bucureşti, la Romanian International Energy Conference 2026

Lideri ai industriei energetice, reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi europene, experţi şi specialişti din domeniu au participat marţi, la Bucureşti, la cea de-a VIII-a ediţie a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2026, eveniment organizat de Federaţia Patronală a Energiei (FPE).

În deschiderea evenimentului, Franck Neel, preşedintele Federaţiei Patronale a Energiei, a vorbit despre resursele energetice care urmează să intre pe piaţă, inclusiv gazele naturale din Marea Neagră, dar şi despre provocările care continuă să afecteze dezvoltarea sectorului. „Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care putem accelera dezvoltarea proiectelor şi aduce mai rapid noi capacităţi pe piaţă. Federaţia Patronală a Energiei lucrează în această direcţie împreună cu membrii săi şi cu diferiţi actori relevanţi, pentru a grăbi ritmul de implementare şi a pune mai repede resursele la dispoziţia pieţei”, a declara Franck Neel.

În intervenţia sa, Dumitru Chisăliţă, ministrul Energiei, a evidenţiat provocările cu care se confruntă România în contextul apropierii sezonului rece, al evoluţiilor regionale şi internaţionale de pe pieţele energetice şi al presiunilor asupra preţurilor.

„Este foarte important să înţelegem că avem nevoie de mai multă producţie de energie, atât electrică, cât şi de gaze naturale, pentru a răspunde cererii şi de aici şi evoluţiile în ceea ce priveşte preţurile pe aceastǎ piaţǎ. Cred cǎ este foarte important ca ceea ce facem, în final, sǎ se regǎseascǎ atât la nivelul modului în care persoanele, familiile din România îşi desfǎşoarǎ activitatea. Este important sǎ existe energie, aceastǎ continuitate în alimentarea cu energie, dar sǎ existe şi o suportabilitate a preţului“, a declara Chisăliţă.

La rândul său, Radu Oprea, ministrul Apărării Naţionale, a evidenţiat rolul strategic al energiei atât pentru securitatea naţională, cât şi pentru funcţionarea şi competitivitatea economiei. Acesta a subliniat importanţa protejării investiţiilor şi infrastructurii energetice din Marea Neagră, precum şi legătura dintre disponibilitatea energiei la costuri competitive şi capacitatea industriei europene de a se dezvolta.

„Lipsa de competitivitate a economiei şi industriilor europene vine şi din costul ridicat al energiei electrice. În acelaşi timp, din perspectiva apărării naţionale, energia înseamnă şi logistică: este felul în care reuşim sǎ ţinem în mişcare întotdeauna, toate armele care sunt prezente azi în MAPN. Faptul cǎ se discutǎ despre sistemul de conducte NATO şi de dezvoltarea lor este iar un aspect unde împreunǎ cu industria vom putea lucra. Înseamnǎ, dacǎ vreţi, o piaţǎ nouǎ pentru domniile voastre. Noi contǎm pe sprijinul pe care ni l-aţi acordat întotdeauna. Reciproc şi noi suntem alǎturi de dumneavoastrǎ acordând acel sprijin astfel încât investiţiile în Marea Neagrǎ, investiţiile în energia româneascǎ sǎ poatǎ continua”, a declarat Radu Oprea.

Primul panel: „Beyond Targets: Building a Carbon Framework That Delivers”

Primul panel a analizat modul în care obiectivele climatice europene pot fi corelate cu realităţile economice şi industriale ale statelor membre. Discuţiile au vizat revizuirea cadrului EU ETS, aplicarea regulamentelor privind reducerea emisiilor de metan şi Net-Zero Industry Act şi necesitatea unor politici care să susţină reducerea emisiilor fără a afecta competitivitatea industriei, investiţiile şi accesul la energie la preţuri competitive.

Terhi Lehtonen, membră a cabinetului vicepreşedintei executive a Comisiei Europene, a abordat rolul ETS2 în susţinerea tranziţiei energetice şi importanţa protejării consumatorilor de eventualele creşteri ale preţurilor la energie. Aceasta a explicat că mecanismul include o măsură de protecţie pentru primii doi ani de funcţionare: dacă preţul certificatelor depăşeşte 45 de euro pe tonă, vor fi eliberate certificate suplimentare din rezerva de stabilitate a pieţei. Totodată, a argumentat că amânarea ETS2 ar încetini tranziţia de la combustibilii fosili şi ar expune societăţile europene la viitoare şocuri de preţ.

Referindu-se la beneficiile pentru România, Lehtonen a evidenţiat fondurile care ar putea fi mobilizate prin acest mecanism: „România este, de asemenea, aşteptată să beneficieze de ETS2, atât prin veniturile obţinute din licitarea certificatelor de emisii, estimate la aproximativ 2,3 miliarde de euro, cât şi prin Fondul pentru climă socială, al cărui plan are un buget de 6 miliarde de euro. România este aşteptată să fie al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanţat prin ETS2.”

François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), a susţinut obiectivele reducerii emisiilor de metan, atrăgând însă atenţia asupra dificultăţilor de implementare a regulamentului european. Acesta a pledat pentru reguli proporţionale, fezabile tehnic şi sustenabile economic, precum şi pentru o perioadă de adaptare care să permită dezvoltarea mecanismelor necesare de verificare şi conformare.

Svetoslav Benchev, preşedintele Bulgarian Petroleum and Gas Association, a atras atenţia asupra diferenţei dintre plafonarea preţului certificatelor de emisii şi îngheţarea acestuia, precum şi asupra necesităţii ca legislaţia europeană să ţină cont de nivelul de dezvoltare socio-economică al fiecărui stat membru. Acesta a pledat pentru un cadru legislativ predictibil, realist şi orientat către investiţii, amintind experienţa producătorilor de biocombustibili, afectaţi de schimbările de direcţie ale politicilor europene. „Legislaţia trebuie adaptată la dezvoltarea socio-economică a fiecărui stat european, de la Est la Vest şi de la Nord la Sud. Şi trebuie să fie orientată către investiţii, pentru că investiţiile în această parte a Europei nu sunt la un nivel suficient de bun. Avem nevoie de predictibilitate, realism şi orientare către investiţii”, a declarat Svetoslav Benchev.

La rândul său, Jan Strubiński, director de analiză de piaţă în cadrul Polish Organization of Oil Industry and Trade (POPIHN), a atras atenţia asupra necesităţii evaluării impactului economic al reglementărilor climatice înainte de implementare, iar Andrei Marcu, fondator şi director executiv al European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition (ERCST), a susţinut o abordare echilibrată a politicilor europene, bazată pe neutralitate tehnologică, mecanisme de piaţă şi evaluarea realistă a costurilor investiţiilor.

În completarea acestei perspective europene, Dorin Junghietu, ministrul Energiei al Republicii Moldova, a vorbit despre importanţa cooperării cu România pentru securitatea energetică regională. Acesta a evidenţiat rolul liniei Vulcăneşti–Chişinău, recent pusă în funcţiune, în reducerea dependenţei energetice a Republicii Moldova, precum şi proiectele de interconectare de 400 kV Bălţi–Suceava şi Străşeni–Gutinaş.

„Această realizare înseamnă, în primul rând, eliminarea unei dependenţe structurale istorice şi, în al doilea rând, cea mai sigură rută de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova. Nu ne oprim aici: lucrăm împreună, pe ambele maluri, la celelalte două interconexiuni de 400 kV, care ne vor permite să consolidăm piaţa regională de energie şi schimburile reciproce”, a declarat Dorin Junghietu.

Într-un mesaj adresat participanţilor, Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, a adus în discuţie legătura dintre energie, competitivitatea economiei europene şi autonomia strategică a Uniunii. Acesta a susţinut necesitatea unei abordări care să combine obiectivele climatice cu instrumente economice realiste, predictibilitate pentru investiţii şi măsuri care să protejeze industria şi consumatorii de costuri excesive.

„Nu putem vorbi despre competitivitate europeană fără energie competitivă. Nu putem vorbi despre autonomie strategică dacă depindem excesiv de importuri şi nu putem vorbi despre o tranziţie energetică reuşită dacă industria pierde investiţii, iar cetăţenii nu îşi pot permite să îşi plătească facturile”, a afirmat Negrescu.

Al doilea panel: „New Fields, Old Habits”

Cel de-al doilea panel a analizat modul în care resursele şi oportunităţile energetice ale României pot fi transformate în investiţii concrete şi avantaje pe termen lung. Discuţiile au vizat dezvoltarea producţiei de gaze naturale, rolul hidroenergiei în echilibrarea sistemului, integrarea surselor regenerabile şi modernizarea reţelelor de distribuţie. Participanţii au subliniat că potenţialul de producţie trebuie susţinut de infrastructură, flexibilitate, investiţii şi un cadru de reglementare predictibil.

Răzvan Popescu, CEO Romgaz, a vorbit despre transformarea companiei într-un actor energetic integrat, cu activităţi care includ producţia şi depozitarea gazelor naturale, producţia de energie electrică şi dezvoltarea activităţilor industriale prin preluarea Azomureş. Acesta a evidenţiat importanţa proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică a României şi perspectiva consolidării poziţiei Romgaz la nivel regional.

„2027 înseamnă cu adevărat tranziţia companiei Romgaz de la un producător tradiţional de gaz natural într-o companie energetică integrată, un grup integrat, care nu numai va asigura securitatea energetică a României, cât şi securitatea alimentară prin Azomureş. Pe de o parte avem producţia de gaz natural, depozitarea, producţia de energie electrică, cât şi producţia de îngrăşăminte.”

Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas, a explicat că dezvoltarea unor noi oportunităţi energetice depinde de existenţa unui avantaj competitiv şi, mai ales, de viabilitatea lor comercială. Acesta a prezentat analiza companiei privind investiţiile în energia eoliană offshore şi biometan, arătând că, deşi ambele au potenţial, costurile ridicate reprezintă în continuare o provocare majoră. În opinia sa, accesibilitatea energiei va cântări tot mai mult în deciziile consumatorilor şi în sustenabilitatea acestor investiţii.

„Ne dorim să fim primul dezvoltator de biometan din România şi sperăm să luăm decizia finală de investiţie anul viitor.”

Radu Constantin, membru în Directoratul Hidroelectrica, a vorbit despre rolul hidroenergiei ca pilon de stabilitate al sistemului energetic, mai ales în contextul creşterii ponderii surselor regenerabile variabile. Acesta a evidenţiat importanţa investiţiilor în modernizarea hidroagregatelor şi în capacităţi de stocare, precum şi nevoia de predictibilitate pentru proiectele pe termen lung.

Alexandru Chiriţă, CEO Electrica, a atras atenţia asupra decalajului dintre ritmul transformărilor din sectorul energetic şi capacitatea reţelelor de distribuţie de a le susţine. Acesta a subliniat necesitatea intensificării investiţiilor, avertizând că amânarea acestora poate genera costuri mai mari pe termen lung, inclusiv pentru consumatori.

„Orice investiţie amânată se va traduce într-o notă de plată, un cost. Când vrem să îl plătim? Îl plătim astăzi sau mai târziu? Dacă vrem un cost al energiei redus în 2030, trebuie să începem de acum investiţiile peste nivelul agreat.”

Dialog despre diplomaţia energetică şi cooperarea europeană

În cadrul dialogului moderat de Daniel Apostol, Luminiţa Odobescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat că evoluţiile geopolitice din Ucraina şi Orientul Mijlociu au schimbat modul în care trebuie privită securitatea energetică. Dependenţele energetice pot deveni riscuri şi vulnerabilităţi, iar protejarea infrastructurii critice şi a rutelor de aprovizionare este esenţială pentru rezilienţa regiunii Mării Negre.

Aceasta a evidenţiat importanţa cooperării dintre România, partenerii europeni şi aliaţii NATO pentru protejarea infrastructurii maritime şi energetice, inclusiv prin operaţionalizarea hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, cu extensii la Constanţa şi Varna. Totodată, a atras atenţia asupra nevoii de interconectare mai bună a pieţelor europene de energie electrică, care poate contribui la reducerea presiunilor asupra preţurilor în Europa de Sud-Est.

„Trebuie să avem energie la preţuri accesibile, infrastructura energetică să fie protejată, iar cetăţenii şi companiile să ştie că pot avea oricând la dispoziţie resursele energetice necesare.”

Al treilea panel: „Energy and Security: The Battlefield Above the Pipelines”

Cel de-al treilea panel a abordat rolul strategic al Mării Negre şi responsabilitatea României de a-şi consolida poziţia în regiune, într-un context de securitate tot mai fragil. Discuţiile au reunit perspective din industria energetică, zona de securitate şi cea a gestionării situaţiilor de urgenţă, concentrându-se asupra protejării infrastructurii critice, dezvoltării capacităţilor de monitorizare şi intervenţie şi cooperării regionale.

George Scutaru, director general al New Strategy Center, a evidenţiat schimbarea rolului strategic al Mării Negre după declanşarea războiului din Ucraina şi necesitatea consolidării capacităţilor de monitorizare şi detectare a ameninţărilor asupra infrastructurii offshore. Acesta a subliniat importanţa investiţiilor în senzori şi a cooperării regionale, inclusiv prin valorificarea experienţei unor state precum Norvegia.

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Explorare şi Producţie, a prezentat stadiul proiectului Neptun Deep, aflat într-o etapă avansată de execuţie. Cu aproximativ 90% din lucrări realizate şi platforma instalată, proiectul se îndreaptă către obiectivul de a livra primele gaze în prima jumătate a anului 2027. Acesta a subliniat că proiectele de asemenea anvergură presupun consecvenţă, un cadru stabil şi sigur şi colaborare între companii şi autorităţi.

Oana Ijdelea, membră a Consiliului de Administraţie al Black Sea Oil & Gas, a atras atenţia asupra nevoii de adaptare continuă la ameninţările din regiune, de la mine marine la drone, şi asupra importanţei transparenţei în colaborarea dintre operatori şi autorităţi. Aceasta a subliniat că fiecare investiţie trebuie privită ca parte a unui ecosistem energetic mai amplu, care include Marea Neagră şi piaţa europeană.

Dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a vorbit despre necesitatea consolidării mecanismelor de protecţie a infrastructurii critice, atât prin măsuri de prevenţie, cât şi prin capacităţi de intervenţie şi gestionare a consecinţelor. Acesta a subliniat că operatorii privaţi trebuie implicaţi activ în protejarea infrastructurii pe care o administrează, iar cooperarea cu instituţiile statului este esenţială.

„Nu se poate decât mână în mână, autorităţile împreună cu investitorul. Trebuie să facem o echipă, să lucrăm împreună. Asta este cel mai important.”

Yordan Bozhilov, director al Sofia Security Forum şi fost ministru adjunct al Apărării din Bulgaria, a evidenţiat importanţa cooperării dintre România şi Bulgaria prin schimburi regulate de informaţii, exerciţii comune şi identificarea vulnerabilităţilor. Acesta a subliniat că statele din regiune împărtăşesc riscuri similare şi pot construi împreună capacităţi de răspuns şi rezilienţă.

În concluziile panelului, participanţii au subliniat că următoarea etapă trebuie să pună accent pe implementarea proiectelor şi consolidarea infrastructurii, nu doar pe elaborarea de noi strategii. Printre priorităţi se numără investiţiile în reţele şi interconectări, dezvoltarea capacităţilor de stocare, protejarea infrastructurii critice, monitorizarea ameninţărilor şi întărirea cooperării dintre autorităţi şi operatorii privaţi. Mesajul comun a fost că rezilienţa se construieşte prin acţiuni concrete, responsabilitate şi colaborare constantă.

La ediţia din 2026 a Romanian International Energy Conference au participat reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi europene, ai instituţiilor de reglementare şi ai unor companii importante din sectorul energetic, precum Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas şi Hidroelectrica, Electrica, alături de experţi şi specialişti din industrie.

Despre Federaţia Patronală a Energiei

Federaţia Patronală a Energiei (FPE), fondată în anul 1991, este un promotor al acţiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preţ, obţinută respectând principiile de protecţie a mediului. Federaţia Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol şi gaze a României şi capătă o relevanţă tot mai mare în domeniul energiei regenerabile şi al tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în ţara noastră.

Federaţia îşi asumă misiunea de a face cunoscute, la nivelul instituţiilor europene şi naţionale, interesele mediului privat şi modul în care acestea pot fi armonizate cu obiectivele naţionale şi ale Uniunii Europene, stimulând dialogul. Un alt obiectiv urmărit este informarea şi educarea publicului larg, pregătindu-l pentru noile realităţi din domeniul energiei.