Câştigul salarial mediu brut lunar ȋn anul 2021 a fost 5.535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.416 lei, în creştere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021 a fost 5.516.400 persoane, mai mare cu 105.300 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Câştigul salarial mediu brut lunar ȋn anul 2021 a  fost 5.535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar  a  fost  3.416  lei,  în  creştere  cu  6,2%  (+199  lei)  comparativ cu anul precedent.   Comparativ  cu  media  pe  economie,  cele  mai  mari valori ale câştigurilor salariale medii nete  lunare  realizate  ȋn anul  2021  s‐au înregistrat  în  următoarele  activităţi  economice:  informaţii  şi  comunicaţii  (+98,3%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări  (+63,2%),  administraţie  publică  (+54,5%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+51,8%),  industria  extractivă  (+44,1%),  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+28,8%),  sănătate  şi  asistenţă  socială  (+19,6%), respectiv învăţământ (+4,6%)”, arată datele INS.

Câştigurile salariale medii nete lunare care s‐au  situat  sub  media  pe  economie  au  fost  în  următoarele  activităţi  economice:  hoteluri  şi  restaurante  (‐44,9%),  alte  activităţi  de  servicii     (‐36,8%), tranzacţii imobiliare (‐28,3%), activităţi  de  servicii  administrative  şi  activităţi  de  servicii  suport  (‐24,8%),  agricultură,  silvicultură  şi  pescuit  (‐22,6%),  distribuţia  apei,  salubritate,  gestionarea  deşeurilor,  activităţi  de  decontaminare (‐18,9%), comerţ cu ridicata şi cu  amănuntul;  repararea  autovehiculelor  şi  motocicletelor (‐17,9%), activităţi de spectacole,  culturale  şi  recreative  (‐14,8%),  industria  prelucrătoare  (‐12,3%),  transport  şi  depozitare    (‐10,3%), respectiv construcţii (‐3,1%). 

Pentru anul 2021, indicele câştigului salarial real  (exprimat  ca  raport  între  indicele  câştigului  salarial  nominal  net  şi  indicele  preţurilor  de  consum al populaţiei) a fost 227,4% faţă de anul  1990, mai mare  cu  2,4  puncte  procentuale  faţă  de  anul  precedent,  respectiv  cu  97,1  puncte  procentuale faţă de anul 2008.   Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie  brută, cu 1,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi,  realizând  un  câştig  salarial mediu  brut  lunar  de  5.490 lei  (faţă de 5.576 lei al salariaţilor bărbaţi).  În  expresie  netă,  salariaţii  femei  au  câştigat  cu  4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puţin decât  salariaţii bărbaţi (3.331 lei câştigul salarial mediu  net  al  salariaţilor  femei,  faţă  de  3.493  lei  al  salariaţilor bărbaţi).

Salariaţii  bărbaţi  au  realizat  câştiguri  salariale  medii  nete  lunare  mai  ridicate  decât  cele  ale  salariaţilor  femei  în  majoritatea  activităţilor  economice,  iar  cele mai  semnificative  diferenţe  s‐au  regăsit  în  intermedieri  financiare  şi  asigurări  (40,8%),  industria  prelucrătoare  (25,4%),  alte  activităţi  de  servicii  (20,8%),  informaţii  şi  comunicaţii  (18,3%)  şi  comerţ  cu  ridicata  şi  cu  amănuntul;  repararea  autovehiculelor şi motocicletelor (16,9%).  

În  profil  teritorial,  pe  judeţe,  câştigul  salarial  mediu  net  lunar  în  anul  2021  s‐a  situat  sub  media pe economie în 36 judeţe.   Cele  mai  scăzute  câştiguri  salariale  medii  nete  lunare  s‐au  înregistrat  în  judeţele  Teleorman  (2.579  lei,  cu  24,5%  mai  puţin  decât  media  pe  economie),  Bistriţa‐Năsăud  (2.644  lei,  cu  22,6%  mai  puţin  decât  media  pe  economie),  Vrancea  (2648  lei,  cu  22,5%  mai  puţin  decât  media  pe  economie),  Covasna  (2.677  lei,  cu  21,6%  mai  puţin decât media pe economie), Harghita (2.687  lei,  cu  21,3%  mai  puţin  decât  media  pe  economie), Brăila  (2693 lei, cu  21,2% mai puţin  decât media pe economie), Vâlcea  (2694 lei, cu  21,1%  mai  puţin  decât  media  pe  economie),  respectiv Botoşani (2695 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie). 

La  polul  opus,  cu  cele  mai  ridicate  valori  ale  câştigurilor  salariale  medii  nete  lunare  s‐au  situat  Municipiul  Bucureşti  (4.755  lei,  cu  39,2%  peste  media  pe  economie),  respectiv  judeţele  Cluj  (4046  lei,  cu  18,4%  peste  media  pe  economie),  Timiş  (3845  lei,  cu  12,6%  peste  media  pe  economie),  Iaşi  (3.557  lei,  cu  4,1%  peste  media  pe  economie),  Ilfov  (3.489  lei,  cu  2,1%  peste  media  pe  economie)  şi  Sibiu  (3.442  lei, cu 0,8% peste media pe economie). 

Costul  mediu  lunar  al  forţei  de  muncă  în  anul  2021  a  fost  5.802  lei/salariat, mai mult  cu  7,3%  comparativ cu anul precedent.  

Costul  mediu  lunar  a  crescut  în  majoritatea  activităţilor  economice  comparativ  cu  anul  precedent, iar cele mai importante creşteri s‐au  regăsit  în  hoteluri  şi  restaurante  (+15,5%),  activităţi  de  spectacole,  culturale  şi  recreative  (+12,9%),  industria  prelucrătoare  (+11,0%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+10,6%),  alte  activităţi  de  servicii  (+10,2%),  agricultură, silvicultură şi pescuit (+10,1%). 

O uşoară scădere a costului mediu lunar faţă de  anul  precedent  s‐a  înregistrat  în  activitatea  de  tranzacţii imobiliare (‐1,1%). 

În  anul  2021  au  fost  acordate  transferuri  de  la  bugetul  statului  către  angajator,  în  vederea  sprijinirii  unităţilor  economico‐sociale  în  contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID‐ 19 şi a stării de alertă, respectiv transferuri de la  bugetul  statului  către  angajator  pentru  stimularea  ocupării  forţei  de  muncă  prin  (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de  persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri).  

Comparativ  cu  anul  precedent,  ponderea  acestor  transferuri  ȋn  totalul  cheltuielilor  cu  forţa  de muncă  (cheltuieli  directe  şi  cheltuieli  indirecte) a  fost mai  redusă, de doar 0,3% şi cu  variaţii moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la  bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forţa de  muncă  s‐au  regăsit  în  activităţile  de  hoteluri  şi  restaurante  (5,2%),  urmate  de  activităţile  de  spectacole,  culturale  şi  recreative  (2,5%),  tranzacţiile  imobiliare  (0,8%)  şi  industria  prelucrătoare (0,4%). 

Comparativ  cu  media  pe  economie,  costul  mediu  lunar  a  fost  semnificativ  mai  ridicat  în  activităţile  economice  de  informaţii  şi  comunicaţii  (+93,2%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări (+68,0%), industria extractivă (+63,5%),  producţia  şi  furnizarea  de  energie  electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer  condiţionat  (+58,1%), sănătate şi asistenţă socială  (+38,3%),  administraţie  publică  (+29,5%),  respectiv  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+26,7%). 

Cele  mai  relevante  valori  ale  costului  mediu  lunar  situate  sub  media  pe  economie  s‐au  înregistrat în activităţile economice din hoteluri  şi  restaurante  (‐47,5%), alte activităţi de servicii  (‐35,9%), tranzacţii imobiliare (‐26,6%), activităţi  de  servicii  administrative  şi  activităţi  de  servicii  suport  (‐23,8%),  agricultură,  silvicultură  şi  pescuit (‐22,2%), respectiv construcţii (‐21,5%).  

Numărul mediu al salariaţilor

În  anul  2021,  numărul  mediu  al  salariaţilor  a  fost  5.094.300  persoane.  Numărul  mediu  al  salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2021 cu  62.500  persoane  comparativ  cu  anul  precedent,  ca  urmare  a  reluării  activităţii  anumitor  unităţi  economico‐sociale  care  şi‐au  suspendat temporar sau şi‐au încetat activitatea  ȋn anul 2020, în contextul pandemiei COVID‐19. 

Numărul  mediu  al  salariaţilor  bărbaţi  a  predominat  ca  şi  în  anii  precedenţi,  reprezentând  52,3%  din  totalul  salariaţilor  (respectiv  2664,4 mii  persoane).

Comparativ  cu  anul  anterior,  numărul  mediu  al  salariaţilor  bărbaţi a crescut cu 20,3 mii persoane, iar cel al  salariaţilor femei cu 42.200 persoane. 

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a  arătat  că  majoritatea  s‐au  regăsit  în  sectorul  terţiar  (63,6%)  (43,1% în  servicii  comerciale, iar  20,5%  în  servicii  sociale).  În  sectorul  secundar  (industrie  şi  construcţii)  au  lucrat  34,0%  dintre  salariaţi,  iar  în  cel  primar  (agricultură,  silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%. 

Activităţile din construcţii  şi industrie extractivă  au  fost  desfăşurate  cu  preponderenţă  de  salariaţii  bărbaţi  şi  au  reprezentat  87,6%,  respectiv  84,1%  din  totalul  salariaţilor  acestor  activităţi economice. 

Activităţile economice ȋn care salariaţii femei au  deţinut  majoritatea  au  fost  cele  de  sănătate  şi  asistenţă  socială  (79,9% din  numărul  total  al  salariaţilor  acestei  activităţi),  învăţământ  (73,5%),  intermedieri  financiare  şi  asigurări  (70,8%),  respectiv  hoteluri  şi  restaurante  (61,2%). 

Comparativ  cu  anul  precedent,  creşteri  semnificative ale numărului mediu al salariaţilor  s‐au  înregistrat  în sănătate  şi  asistenţă  socială  (+16.900  persoane),  construcţii  (+12.300  persoane),  informaţii  şi  comunicaţii  (+11.000  persoane),  comerţ  cu  ridicata  şi  cu  amănuntul;  repararea  autovehiculelor  şi  motocicletelor  (+10.300  persoane),  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+6.800  persoane),  transport  şi  depozitare  (+4.800 persoane),  activităţi de servicii administrative şi activităţi de  servicii suport (+3.700 persoane). 

La  polul  opus,  cea  mai  importantă  scădere  a  numărului  mediu  al  salariaţilor  s‐a  observat  în  industria prelucrătoare (‐4.400 persoane). 

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021

Efectivul  salariaţilor  la  sfârşitul  anului  2021  a  fost  5.516.400  persoane.

Comparativ  cu  sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a  înregistrat  o creştere cu  105.300  persoane,  ca  urmare  a  reluării  şi  chiar  extinderii  activităţii  anumitor unităţi economico‐sociale.  În  profil  regional,  efectivul  salariaţilor  a  înregistrat  creşteri  faţă  de  sfârşitul  anului  precedent  în  toate  regiunile  de  dezvoltare,  iar  cele  mai  semnificative  au  fost  ȋn  regiunile Nord‐Vest  cu  21.300  persoane,  Bucureşti‐Ilfov  cu  17,8  mii  persoane,  Nord‐Est  cu  17,5  mii  persoane,  Centru  cu  14.200 persoane,  respectiv Sud‐Est cu 13.400 persoane. 

În  regiunea  Bucureşti‐Ilfov  s‐au  concentrat  22,2%  din  salariaţii  din  economie,  urmată  de  regiunile  Nord‐Vest  (13,9%),  respectiv  Centru  (12,7%).

Regiunile  de  dezvoltare  în  care  activităţile  din  sectorul  primar  au  depăşit  ponderea  mediei  la  nivel  naţional  (2,4%)  au  fost:  Sud‐Muntenia  (4,0%),  Sud‐Est  (3,5%),  Nord‐Est  (3,1%),  Vest  (2,8%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (2,7%).  Regiunile de dezvoltare ȋn care s‐a concentrat o  proporţie  a  salariaţilor  din  sectorul  industriei  şi  construcţiilor  mai  mare  decât  media  la  nivel naţional  (33,6%)  au  fost:  Centru  (41,0%),  Vest  (39,8%),  Nord‐Vest  (38,3%),  Sud‐Muntenia  (37,7%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (36,2%). 

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile  comerciale s‐a regăsit în regiunea Bucureşti‐Ilfov  (61,7%  faţă  de  44,1%  media  la  nivel  naţional),  iar  în  sectorul  serviciilor  sociale  cea  mai  mare  pondere  s‐a  înregistrat  în  regiunea  Nord‐Est  (26,3% faţă de 19,9% media la nivel naţional). 

La  sfârşitul anului  2021 efectivul  salariaţilor  din  societăţile  cu  capital  privat  a  fost  majoritar  (76,5%)  şi  a  înregistrat  o  creştere  cu  2,9%  comparativ cu anul precedent. 

 Distribuţia  salariaţilor  după  forma  juridică  a  întreprinderilor  a  arătat  că  cei  angajaţi  în  societăţile comerciale au  reprezentat 79,8% din  efectivul  salariaţilor  la  sfârşitul  anului,  în  creştere cu 2,4% faţă de anul precedent. 

 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.