Activitatea hotelierilor din statiunile montane în sezonul estival s-a redus cu până la 30%, în condiţiile în care bugetele de vacanţă ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, din cauza înjumătăţirii valorii voucherelor de vacanţă, dar şi pe fondul diminuării puterii de cumpărare şi creşterii taxelor în turism.
Una dintre tendinţele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi, turiştii limitând inclusv cheltuielile în restaurante, care şi-au simplificat meniurile, recurgând inclusiv la reduceri de personal, potrivit datelor Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.
„Primele evaluări ale sezonului estival 2026 în destinaţiile montane, indică o continuare a scăderilor din turismul de la munte, după un an 2025 care s-a situat, la rândul său, sub rezultatele din 2024. Deşi destinaţiile montane au atras vizitatori, creşterea numărului de turişti nu s-a reflectat într-o evoluţie similară a cererii pentru cazare şi servicii de restaurant...(...) Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în staţiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfăşurat sezonul de vară, pentru care numeroşi hotelieri semnalează diminuări ale activităţii de 15–20% faţă de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%”, declară Adrian Voican, preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova şi preşedinte BIBI Group4Travel.
Acesta susţine că printre tendinţele remarcate, în acest an, se află şi orientarea turiştilor către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte şi să limiteze cheltuielile în restaurante, unii dintre ei aducându-şi mâncare de acasă sau preferă să cumpere mâncare de la magazinele şi unităţile de tip fast-food. Aglomeraţia din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri şi restaurante, spune Voican.
Datele touroperatorului arată că tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinaţiile montane a ajuns la 643 de lei, faţă de 622 de lei anul trecut, ceea ce înseamnă o creştere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Cât priveşte durata medie a sejurului, aceasta s-a redus cu 4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopţi.
„Mulţi hotelieri din staţiunile montane descriu menţinerea activităţii tot mai mult ca pe un efort de supravieţuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceştia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilităţi incluse şi beneficii suplimentare pentru turiştii care îşi prelungesc sejurul. În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru şi cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri şi segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanţe”, afirmă Adrian Voican.
În acelaşi timp, creşterea uşoară a numărului de turişti străini nu a compensat reducerea cererii interne, aceştia având o pondere semnificativ mai mică decât turiştii români în staţiunile montane.
Comportamentul turiştilor, în schimbare
În restaurante, adaptarea la noile realităţi ale pieţei a însemnat şi simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locaţii au redus personalul. Alţi operatori au ales să menţină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulţi antreprenori prioritatea devenind menţinerea activităţii, declară Adrian Voican.
Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri şi de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul staţiunilor montane în ansamblu. La Buşteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulţi turişti la recepţii, dar pe perioade foarte scurte de 1-2 nopţi. În schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creşteri consistente în această vară, deşi rămâne o destinaţie de dimensiuni mai mici pe piaţa turistică. În ultimul weekend din această vară, aici a avut loc a XXIII-a ediţie Festivalului Caşcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.
„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferenţa între o staţiune aglomerată şi o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu ţin locul sejururilor, iar prezenţa excursioniştilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri şi restaurante. Discuţia nu mai este despre dezvoltare, ci despre supravieţuire. Avem nevoie de măsuri care să susţină accesul românilor la vacanţe şi să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd şi furnizorii, angajaţii şi comunităţile locale. Susţinerea turismului înseamnă susţinerea economiei româneşti!”, a declarat Adrian Voican.
Bilanţul preliminar evidenţiază diferenţa dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte şi cererea efectivă pentru vacanţe de câteva zile. Prezenţa vizitatorilor în staţiuni trebuie analizată împreună cu evoluţia înnoptărilor şi a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului.
„În acest context, sunt necesare măsuri din partea autorităţilor pentru susţinerea turismului intern şi a accesului populaţiei la vacanţe. Efectele declinului depăşesc sectorul ospitalităţii şi se pot transmite către furnizori, transportatori şi alte afaceri locale, afectând locurile de muncă şi veniturile comunităţilor. Susţinerea turismului reprezintă, astfel, şi o investiţie în economia locală şi în nivelul de trai”, spune Adrian Voican.
Medikatv.ro
