Germania va opri vineri trei dintre ultimele sale şase centrale nucleare rămase în funcţiune, acesta fiind un nou pas în strategia sa de renunţare la energia atomică, pe măsură ce îşi îndreaptă atenţia către sursele regenerabile, transmite Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Guvernul a decis să-şi accelereze renunţarea treptată la energia nucleară, după topirea reactorului Fukushima din Japonia în 2011, când un cutremur şi un tsunami au distrus centrala de coastă în cel mai mare dezastru nuclear din lume după cel de la Cernobîl, cu 25 de ani în urmă.

Reactoarele Brokdorf, Grohnde şi Gundremmingen C, conduse de companiile de utilităţi E.ON şi RWE, vor fi oprite vineri după trei decenii şi jumătate de funcţionare.

Ultimele trei centrale nucleare - Isar 2, Emsland şi Neckarwestheim II - vor fi oprite până la sfârşitul anului 2022. Eliminarea treptată a unei energii considerată de unele părţi drept curată şi ieftină este un pas ireversibil pentru cea mai mare economie a Europei, care are obiective climatice ambiţioase şi preţuri în creştere la energie.

”Pentru industria energetică din Germania, eliminarea treptată a energiei nucleare este definitivă”, a declarat Kerstin Andreae, şeful asociaţiei BDEW din industria energetică.

Cele şase centrale nucleare au contribuit la aproximativ 12% din producţia de energie electrică din Germania în 2021, au arătat cifrele preliminare ale BDEW.

Ponderea energiei regenerabile a fost de aproape 41%, cărbunele generând puţin sub 28% şi gazul în jur de 15%.

Germania îşi propune ca sursele regenerabile să satisfacă 80% din cererea de energie până în 2030 prin extinderea infrastructurii de energie eoliană şi solară.

Noul guvern, care intenţionează să intensifice eforturile de protecţie a climei, a susţinut eliminarea treptată a energiei nucleare în acordul său de coaliţie.

Ministrul Economiei şi Protecţiei Climei, Robert Habeck, a declarat miercuri că nu vede o slăbire a consensului antinuclear în Germania.

Grupurile ecologiste au salutat mişcarea, dar au avertizat că 2022 nu este adevăratul sfârşit al erei nucleare în Germania.

”Trebuie să spunem că vor mai exista fabrici de îmbogăţire a uraniului în Germania, precum cea din Gronau. Există şi un reactor de cercetare în Garching care încă funcţionează cu uraniu pentru arme”, a declarat pentru Reuters Arne Fellermann, manager la grupul de mediu BUND.

Întrebat despre posibile pierderi de locuri de muncă, primarul din Gundremmingen, Tobias Buehler, a spus că angajaţii centralei vor fi ocupaţi cu demontarea reactorului după oprire.

”Şi această perioadă de dezafectare va dura cu siguranţă încă unul sau două decenii”, a spus Buehler. Costurile totale pentru dezafectare sunt estimate de E.ON la 1,1 miliarde de euro (1,25 miliarde de dolari) per centrala.

În 2020, E.ON a constituit provizioane de 9,4 miliarde de euro pentru faza post-operaţională nucleară, inclusiv dezmembrarea instalaţiei, ambalarea şi curăţarea deşeurilor radioactive.

Dezafectarea este de aşteptat să fie finalizată până în 2040.

Guvernul japonez a elaborat marţi un plan pentru eliberarea în mare a apei contaminate din centrala nucleară Fukushima, spre nemulţumirea Chinei şi Coreii de Sud.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.