România va primi în total 31,5 miliarde euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a regiunilor sale, precum şi a tranziţiei sale verzi şi digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii româneşti competitive, inovatoare şi orientate către export.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Creşterea competitivităţii economice şi a nivelului de digitalizare

Vor fi acordate 4,33 miliarde euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare şi inteligente a României. Fondurile vor contribui la creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi vor sprijini cercetarea şi inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi şi universităţi. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare şi activităţile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiţionale.

În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor şi în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar şi în îmbunătăţirea competenţelor digitale ale populaţiei, în special ale elevilor şi profesorilor.

Un impuls pentru economia verde

Conform comunicatului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vor fi realizate investiţii în valoare de 6,75 miliarde euro din FEDR şi din Fondul de coeziuneîn tranziţia verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversităţii, crearea de spaţii verzi, gestionarea riscurilor şi măsuri de mobilitate urbană durabilă.

Dintre acestea, 2,3 miliarde euro vor fi alocate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi publice şi pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie şi emisiile de carbon şi va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic.

Alte 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei şi al apelor reziduale, precum şi îmbunătăţirea economiei circulare, cu accent pe deşeuri, reutilizare şi reciclare.

În fine, 2,14 miliarde euro din Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social şi economic al tranziţiei verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcţionat către regiunile româneşti cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui şi a lignitului şi se va axa pe transformarea industriilor energointensive, mai indică sursa citată.

Modernizarea sistemului de sănătate

Vor fi realizate investiţii în valoare de 2,3 miliarde EUR pentru asigurarea accesului cetăţenilor la sănătate şi pentru îmbunătăţirea calităţii, a eficacităţii şi a rezilienţei sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităţilor.

Transportul durabil

Vor fi acordate 7,2 miliarde euro din Fondul de coeziune şi din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale şi mai durabile. Se va acorda o atenţie deosebită trenurilor şi căilor ferate, dar şi extinderii transportului public durabil din oraşe. Investiţiile în reţelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăţi legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpaţi şi vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creşterea economică şi la mobilitatea forţei de muncă.

Ocuparea forţei de muncă, competenţe şi combaterea sărăciei

Vor fi alocate 7,3 miliarde euro din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii, cu un accent special pe scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor, pe o educaţie de calitate şi favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competenţe şi pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forţei de muncă din România şi va promova incluziunea socială, accesibilitatea şi eficacitatea serviciilor publice.

De asemenea, vor fi alocate 3,5 miliarde euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social şi pentru sprijinirea consolidării capacităţilor în rândul partenerilor sociali şi al organizaţiilor societăţii civile. Fondul va îmbunătăţi accesul la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari, reducând rata de părăsire timpurie a şcolii. Va fi, de asemenea, îmbunătăţită relevanţa a educaţiei şi formării profesionale (EFP) şi a învăţământului terţiar pentru piaţa muncii.

Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor şi a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro. Fondurile vor îmbunătăţi accesul la serviciile sociale şi calitatea acestora şi vor dezvolta servicii sociale, educaţionale şi medicale integrate în 2.000 de comunităţi rurale.

Pescuitul durabil

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane EUR în pescuitul şi acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră şi în aplicarea activităţilor de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii şi al prelucrării, diversificând comunităţile locale de pescuit şi acvacultură şi contribuind la modernizarea mult aşteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

„Investiţiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare şi o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării şi a digitalizării, implementarea unor servicii medicale şi sociale de calitate, precum şi asigurarea unor oportunităţi de educaţie şi formare şi a unor transporturi sigure şi curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanţarea politicii de coeziune va îmbunătăţi calitatea vieţii din România şi va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, potrivit sursei menţionate.

La rândul său, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat că salută acordul de parteneriat cu România, care evidenţiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale.

„În conformitate cu Garanţia pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-şi găsească drumul pe piaţa forţei de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România îşi intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanţia europeană pentru copii”, a mai precizat Schmit.

De asemenea, comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat că „fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice”.

„Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii şi prelucrării care să fie inovatoare, durabile şi cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică şi socială a comunităţilor costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, rezilienţa sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepţionale care conduc la perturbări grave ale pieţelor”, a completat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit.

Acordul de parteneriat cu România acoperă finanţarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune), FTJ şi FEAMPA.

Acordul de parteneriat pregăteşte terenul pentru implementarea investiţiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale şi 9 programe naţionale.

În cadrul politicii de coeziune şi în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregăteşte un acord de parteneriat, adică un document strategic pentru programarea investiţiilor din fondurile politicii de coeziune şi din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe priorităţile UE, stabilind strategia şi priorităţile de investiţii identificate de statul membru, şi prezintă o listă a programelor naţionale şi regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.

Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu  Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franţa, Suedia, Ţările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia şi Italia.

Comisia a adoptat, de asemenea, primul program de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare - FEDR între un stat membru şi o ţară candidată, şi anume „Programul Interreg IPA România-Serbia”, în valoare de 74 de milioane euro. Programul include trei judeţe din România (Mehedinţi, Caraş-Severin şi Timiş) şi şase districte Serbia. Programul de cooperare va finanţa, printre altele, investiţii în măsuri de eficienţă energetică legate de infrastructura publică, soluţii pentru energia din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală), refacerea zonelor naturale (de exemplu, păduri, maluri ale râurilor) pentru a preveni inundaţiile şi alunecările de teren sau soluţii informatice comune care vor facilita educaţia şi formarea online, conchide sursa amintită.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.