Comisia Europeană a prezentat, marţi, un plan de acţiune al UE privind ruta de migraţie vest-mediteraneeană şi cea atlantică. Astfel, în scrisoarea sa adresată Consiliul European din 20 martie a.c., preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a reiterat colaborarea în curs a CE cu statele membre cele mai vizate cu privire la planurile de acţiune pentru Mediterana de Vest şi pentru Oceanul Atlantic. Acest plan de acţiune reprezintă şi rezultatul direct al Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne din noiembrie 2022. La acel consiliu, miniştrii s-au angajat să pună în aplicare Planul de acţiune al UE pentru zona centrală a Mării Mediterane, urmat de Planul de acţiune al UE privind Balcanii de Vest, şi au aprobat elaborarea unor planuri de acţiune similare pentru principalele rute de migraţie.
„UE şi-a consolidat parteneriatul cu principalele ţări de origine şi de tranzit de-a lungul rutei, în deplină coordonare cu statele sale membre în cadrul Echipei Europa. Măsurile întreprinse de UE, de statele membre şi de partenerii internaţionali au contribuit la scăderea considerabilă a numărului de sosiri ilegale. Cu toate acestea, nivelul fluxurilor migratorii rămâne ridicat. Acest lucru necesită o vigilenţă continuă şi răspunsuri operaţionale concrete, bazate pe cooperarea eficace existentă”, mai precizează Comisia Europeană, în comunicatul de presă.
Acest plan de acţiune prezintă 18 de măsuri operaţionale specifice, structurate în jurul a doi piloni. Obiectivul este de a sprijini statele membre să consolideze gestionarea migraţiei de-a lungul acestei rute, prevenind plecările neregulamentare şi salvând vieţi omeneşti, printr-o colaborare strânsă cu principalele ţări partenere.
Primul pilon: consolidarea cooperării cu ţările partenere
Potrivit sursei citate, consolidarea cooperării cu ţările partenere este esenţială pentru abordarea provocărilor legate de migraţie şi pentru combaterea introducerii ilegale de migranţi. Printr-o abordare bazată pe întreaga rută, accentul este pus pe prevenirea migraţiei ilegale prin combaterea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, în condiţiile unei consolidări a gestionării frontierelor. În acest scop, UE îşi va intensifica eforturile în ceea ce priveşte:
Identificarea priorităţilor operaţionale pe termen scurt şi a măsurilor de coordonare între UE şi statele membre pentru face faţă migraţiei printr-o abordare globală a rutelor, în cadrul unei abordări de tip Echipa Europa.
Prevenirea migraţiei ilegale prin combaterea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, prin punerea în aplicare a Parteneriatului operaţional de combatere a introducerii ilegale de migranţi cu Marocul, prin lansarea, în acest context, a unui program regional finanţat în cadrul IVCDCI – Europa globală şi prin consolidarea generală a activităţilor de combatere a introducerii ilegale de migranţi cu ţările partenere din Africa de-a lungul întregii rute, susţinând în acelaşi timp eforturile de combatere a traficului de persoane.
Gestionarea frontierelor prin consolidarea capacităţilor Marocului, ale Mauritaniei, ale Senegalului şi ale Gambiei de a dezvolta acţiuni specifice de prevenire a plecărilor neregulamentare şi prin promovarea unei cooperări bilaterale sporite între Frontex şi Maroc, Mauritania şi Senegal.
Returnarea, readmisia şi reintegrarea prin sprijinirea operaţiunilor de protecţie şi de returnare voluntară în Africa de Nord şi în ţările din Sahel şi prin consolidarea angajamentului actual pentru îmbunătăţirea cooperării practice în materie de readmisie şi de reintegrare durabilă a persoanelor returnate în ţările lor de origine.
Protecţie şi căi legale de migraţie prin promovarea punerii în aplicare eficace a mecanismelor de protecţie în ţările partenere, promovând şi sprijinind în acelaşi timp căile legale de acces la protecţie în UE prin relocare, admisie umanitară şi căi complementare.
Migraţia forţei de muncă şi parteneriatele pentru atragerea de talente. Operaţionalizarea Parteneriatului pentru talente cu Marocul este o prioritate. În prezent, Comisia evaluează, de asemenea, fezabilitatea lansării unor programe de migraţie legală şi de mobilitate cu Nigeria şi Senegal.
Al doilea pilon: consolidarea măsurilor operaţionale privind căutarea şi salvarea, procedurile de returnare, precum şi o solidaritate voluntară mai fluidă şi mai rapidă
Consolidarea gestionării eficace a frontierelor şi a returnărilor din UE către ţările partenere este esenţială pentru buna funcţionare a sistemului de gestionare a migraţiei. UE îşi va accelera activitatea în următoarele domenii:
Evaluarea specifică de către Frontex a situaţiei din Mediterana de Vest şi din Oceanul Atlantic, în strânsă cooperare cu statele membre.
Consolidarea cooperării între statele membre ale UE în materie de returnare în ţările partenere (consiliere în materie de returnare, sprijin pentru identificarea şi eliberarea documentelor de călătorie, coordonarea zborurilor de returnare etc.), precum şi reintegrarea durabilă a persoanelor returnate, inclusiv cu sprijinul coordonatorului UE în materie de returnări şi prin intermediul Reţelei la nivel înalt pentru returnări.
Stabilirea unei legături între reintegrarea persoanelor returnate voluntar şi investiţiile statelor membre şi ale întreprinderilor europene în ţările de origine şi de tranzit, în special în ceea ce priveşte promovarea creării de locuri de muncă şi a dezvoltării competenţelor.
Obţinerea unor reacţii mai eficiente şi mai rapide în cadrul mecanismului voluntar de solidaritate, cu sprijinul Comisiei şi al Agenţiei UE pentru Azil. Pe măsură ce punerea în aplicare a mecanismului continuă, statele donatoare sunt încurajate să fie mai flexibile, pentru a reduce presiunea asupra sistemului de primire din statele membre de primă intrare.
Etapele următoare
Comisia Europeană prezintă acest plan de acţiune în vederea viitoarei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 iunie şi a Consiliului European din 29-30 iunie.
„UE şi statele membre vor trebui să colaboreze pentru a atinge obiectivele stabilite în planul de acţiune şi pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestuia. Raportarea şi monitorizarea prin intermediul mecanismelor existente ale Comisiei şi Consiliului sunt două elemente esenţiale. Prezentul plan de acţiune completează lucrările în curs care vizează alte rute migratorii esenţiale către Europa şi poate servi drept model de elaborare a unor planuri similare pentru alte rute de migraţie”, mai indică sursa menţionată.
În 2018, numărul sosirilor ilegale în UE pe ruta vest-mediteraneeană a crescut semnificativ. Începând din 2019, sosirile ilegale au înregistrat o scădere pe ruta vest-mediteraneeană, dar au înregistrat o creştere importantă pe ruta atlantică către Insulele Canare, în special în 2020 şi 2021, scăzând considerabil în 2022 (cu 31 % faţă de 2021) până în prezent, în 2023.
În ceea ce priveşte soluţia durabilă pe termen lung pentru gestionarea migraţiei, Comisia continuă să depună eforturi pentru a pune în aplicare noul Pact privind migraţia şi azilul. În paralel, Comisia propune o serie de măsuri operaţionale pentru a aborda provocările actuale de-a lungul principalelor rute de migraţie către Europa. Acesta este cel de al treilea plan de acţiune pe care l-a propus Comisia pentru a sprijini statele membre, după cel din 2022 privind zona central-mediteraneeană şi Balcanii de Vest.
UE va continua să promoveze soluţii durabile şi structurale la provocările noastre comune în materie de migraţie, pe baza unei abordări cuprinzătoare, la nivelul întregii rute, incluzând o acţiune reînnoită privind dimensiunea externă a migraţiei, conchide sursa amintită.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
