Administraţia Naţională ”Apele Române” explică, luni, că s-a demarat încă din 2023 procedura achiziţiei unui sediu, dar nu s-au primit niciodată banii necesari investiţiei. Contractul iniţial de închiriere pentru seidul din Bucureşti a fost încheiart în urmă cu 13 ani şi trebuia să se încheie în luna iunie a acestui an. Întrucât nu s-a găsit altă variantă pentru sediu s-a încheiat un noi contract pentru 3 luni, la valoarea de peste 54.000 de euro.
”Administraţia Naţională «Apele Române» îşi desfăşoară activitatea într-un sediu închiriat, în baza unui contract semnat iniţial în urmă cu 13 ani. Actuala conducere a fost numită în august 2022, deci la un deceniu după semnarea primului contract de închiriere. Contractul (încheiat la data de 20.06.2022), aflat în prezent în derulare, urma să expire iniţial la data de 30.06.2025, având o valoare a chiriei de 10,5 Euro/mp/lună, echivalentul a 43.765 euro/lună”, au transmis, luni, oficialii Apele Române, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, până la identificarea unei soluţii mai bune din punct de vedere financiar, contractul actual de închiriere a fost prelungit pentru 3 luni, valoarea chiriei fiind 13 Euro/mp/Lună (din cauza duratei scurte de timp), iar suma care va fi plătită pentru perioada iulie – septembrie 2025 din surse proprii ANAR este de 54.150 euro/lună.
”Menţionăm că în ultimii trei ani (2023-2025), ANAR a iniţiat mai multe proceduri de achiziţie a unui nou sediu în vederea renunţării la acest spaţiu închiriat şi relocării personalului angajat, în direcţia reducerii cheltuielilor. Sumele necesare achiziţiei unui nou sediu au fost bugetate în 2023, 2024, dar şi în 2025, dar ANAR nu a putut finaliza acest demers din motive obiective”, a transmis compania.
Oficialii acesteia explică faptul că, începând cu august 2023, ANAR a demarat procedura de achiziţie a unui sediu propriu. Aceasta a fost blocată însă de Ordonanţa de Urgenţă nr. 90/2023 care a suspendat temporar toate investiţiile pentru instituţiile publice.
”După obţinerea avizului conform Legii nr. 500/2002, ANAR a reluat în 2024 procesul de achiziţie. A fost depusă o singură ofertă, peste plafonul bugetar aprobat. Instituţia a iniţiat demersuri pentru majorarea valorii estimate, iar în proiectul de buget pe 2025, ANAR a inclus fondurile necesare achiziţiei. Chiar dacă suma pentru achiziţia unui nou sediu a fost inclusă în proiectul de buget din acest an, la solicitarea Ministerului Finanţelor, creditele bugetare şi de angajament au fost eliminate, fondurile fiind redistribuite către lucrări de investiţii”, a mai transmis instituţia citată.
Reprezenranţii acesteia anunţă că îşi menţin disponibilitatea de a achiziţiona un sediu propriu sau de a se reloca într-un spaţiu cu costuri mai reduse.
”Această intenţie a fost constant susţinută cu documente şi propuneri bugetare clare, într-un efort de reducere a cheltuielilor publice şi de creştere a eficienţei administrative”, se mai arată în comunicatul de presă.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu (USR), a anunţat, luni, că a cerut inventarul clădirilor administrate de instituţiile din subordinea Ministerului Mediului.
”Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există şi la alte instituţii hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Şi am cerut lista şi dintr-o perspectivă strictă de funcţionare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, precizează Diana Buzoianu.
Aceasta a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajaţi, plăteşte pentru sediu în centrul Bucureştiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.
”În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătraţi, dar ar fi dublu ca suprafaţă alocată per angajat faţă de marile companii din România”, a precizat Diana Buzoianu.
Ministrrul Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât şi motivele pentru care nu a reuşit instituţia să atragă fonduri europene.
”Apele Române” aveau la dispoziţie prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje şi poldere.
”Bilanţul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumaţi, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13”, a transmis USR, într-un comunicat de presă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
