Scăderea preţului petrolului şi al altor produse induce un posibil început de scădere a inflaţiei în SUA, în schimb, în Europa, energia electrică şi preţul gazelor rămân motive de îngrijorare, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România. Potrivit acestuia, preţul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 euro/MWh în hub-ul olandez marţi, iar energia a ajuns în România la 2.709 lei MWh pe OPCOM, iar dacă preţul agregat al produselor energetice va reveni într-o zonă uşor mai gestionabilă, tendinţa de scădere a inflaţiei s-ar putea construi şi împlini treptat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Inflaţia, principala preocupare – din sfera economică – a cetăţenilor şi companiilor la nivel global, dă unele semne de moderare. Raportul din SUA arată că inflaţia a coborât la 8,5% anualizat în iulie, sub aşteptări. E un pas în direcţia dorită şi oferă speranţa de temperare mult-aşteptată a presiunilor pe preţurile de consum. Componenta de bază, care exclude energia şi alimentele, a crescut cu 5,9%, sub nivelul de 6,1% aşteptat. E important de reţinut, totuşi, că alimentele s-au scumpit cu 10,9%, iar energia cu 32,9%”, arată analiza semnată de Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

Achiziţiile frecvente de alimente şi energie sunt foarte vizibile şi induc efecte negative disproporţionate, în special pentru păturile vulnerabile ale populaţiei, potrivit acestuia.

”Dacă scăderea petrolului şi a altor produse induce un posibil început de scădere a inflaţiei în SUA (benzina s-a ieftinit cu 7,7% în iulie faţă de iunie), de partea cealaltă a Atlanticului energia electrică şi preţul gazelor rămân motive de îngrijorare. În zona Euro, inflaţia a atins 8,9% luna trecută, cu 0,3 puncte peste iunie, dar datele arată un tablou diferit între ţări. În Italia, a scăzut cu 0,1 puncte la 7,9%, în Franţa a crescut cu 0,3 puncte, la 6,1%. Germania a văzut o încetinire a avansului la 7,5% de la 7,6% anterior, dar acestea sunt cazuri fericite, ale unor ţări situate sub media inflaţiei zonei Euro”, mai spune el.

În Spania, de exemplu, inflaţia a sporit cu 0,6 puncte, la 10,8%, iar o accelerare şi mai puternică s-a văzut în Olanda, de 1,7 puncte, urcând la 10,3%.

Polonia a ajuns la 15,6% de la 15,5% anterior, iar Ungaria la 13,7%, cu 2 puncte peste valoarea din iunie.

La nivel european, în 2021, produsele agricole s-au scumpit cu 32%, însă doar o parte din această creştere a fost transmisă consumatorilor finali.

Retailerii au absorbit o parte a scumpirilor în propriile marje, astfel încât nu preţurile nu au reflectat întreaga evoluţie a costurilor la nivelul producătorilor.

”Ar putea exista un risc de a vedea, în trimestrele următoare, cum anumite acumulări se detensionează, aducând treptat presiuni ascendente vizibile „la raft". Pe de altă parte, o speranţă pentru consumatori vine din dinamica preţului grânelor. De la un vârf de peste 444 euro/tonă în mai, grâul european (pentru septembrie, pe bursa futures din Paris) a ajuns la 332 euro/tonă marţi. De la 383 euro/tonă, porumbul a ajuns la 327,75 euro/tonă marţi. Porumbul a avut o dinamică mai pronunţată, dar veştile pot fi văzute în feluri diferite. Dacă le comparăm cu momentele tensionate din primăvară, observăm scăderi de 10-20%, dacă însă ne uităm la media ultimilor 5 ani, preţul pentru grâu este, pentru această perioadă (referinţă marţi 17 august) cu 71,5% mai sus, iar pentru porumb cu 81,6%”, spune analistul.

În toată Europa, efectul rarităţii uleiului şi seminţelor de floarea soarelui a fost important, ducând la produse alternative sau chiar la reconfigurări de reţete pentru produsele procesate.

”Pentru România, inflaţia din iulie, de 14,96% a fost în scădere modestă, de 0,1 puncte faţă de luna anterioară. Inflaţie peste cea din România găsim, în UE, doar în câteva ţări, în jumătatea estică a continentului: în ţările baltice (Estonia 22,8%, Lituania 21,6%, Letonia 21,5%), Cehia 17,5% Bulgaria 17,3% şi Polonia 15,6%. În Ungaria, inflaţia e aşteptată să accelereze. Componenta de bază a ajuns la 16,7%, chiar peste inflaţia totală, astfel încât, cu eliminarea unor plafonări la energie şi carburanţi, economia are în faţă o perioadă dificilă. Forintul, în depreciere accentuată, este în atenţia băncii centrale, care ar putea majora dobânda spre 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent”, adaugă el.

În Polonia, aşteptările sunt ca, dincolo de un nou salt pe seama taxării şi măsurilor pentru energie, la începutul anului, să urmeze apoi un trend susţinut de scădere.

Astfel, banca centrală, care a dus dobânda de referinţă la 6,5% majorând în fiecare din ultimele zece şedinţe, ar urma să se oprească la 7,25%, posibil în septembrie.

Gazele, plus 70,1%, au contribuit masiv la scumpirile generalizate, alături de combustibili, cu +35,6%.

Uleiul comestibil a avansat cu 51,86%, în ultimul an.

Serviciile au absorbit o parte din impulsul inflaţionist, avansul fiind de 8,33%.

”Aşteptările sunt un factor important, având capacitatea de a influenţa modul în care se setează preţurile în economie. Pentru băncile centrale din regiune, unde ecouri ale unor niveluri dureros de înalte rezonează încă pentru generaţiile născute înainte de anii '90, atenţia acordată aşteptărilor cetăţenilor şi companiilor referitoare la preţuri este, pe bună dreptate, ridicată. Mai ales că misiunea lor e îngreunată de încetinirea economiilor, limitând spaţiul de operare pentru instrumentul dobânzii”, mai spune analistul.

În cadrul raportului asupra inflaţiei din 9 august, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a vorbit despre pericolele inflaţiei, menţionând şi că, în trecut, ţara s-a confruntat cu niveluri mult mai ridicate ale acesteia.

În mod concret, guvernatorul a încercat să limiteze aşteptările pentru creşterea inflaţiei, deşi a oferit o prognoză revizuită la 13,9% pentru finalul anului, cu 1,4 puncte peste cea anterioară, şi de 7,5% pentru finele anului 2023.

”Prin remarca despre „săritul calului” de către bănci, guvernatorul Mugur Isărescu a atins cel puţin două obiective: a transmis un mesaj băncilor, aliniat cu alte aspecte din declaraţii, despre nevoia de a reduce diferenţa dintre dobânda la credite şi cea la depozite, şi a transmis un mesaj românilor, angajaţi sau proprietari de firme, că dobânzile sunt în zona de platou înalt, de unde urmează, cel mai probabil, o scădere. Aceasta are sens pentru că, deşi, într-adevăr, s-au adunat variate semne pentru temperarea preţurilor, de la dinamica mărfurilor industriale şi agricole până la preţul petrolului, cu reperul Brent în scădere de peste 27% de la vârful din martie până miercuri dimineaţă, viitorul este incert. Iar ancorarea aşteptărilor are un rol important în păstrarea inflaţiei în teritoriu gestionabil, reducând efectiv costul utilizării sau eficientizând alte instrumente de politică monetară”, consideră analistul.

Dacă orizontul aşteptărilor devine favorabil, cu inflaţia ţinută sub control, s-ar apropia momentul în care şi BNR ar pune pauză la noi majorări de dobândă, arată Cazacu.

”Baza industrială europeană priveşte cu angoasă la preţul energiei, într-o perioadă în care debitele scăzute ale râurilor pun în pericol transporturile şi producţia de energie hidro sau nucleară. Înlocuirea transportului maritim eficient cu rute terestre înseamnă costuri şi mai mari, pe lângă riscul de a afecta aprovizionarea cu subansamble sau chiar, izolat, cu resurse energetice. Ar fi nevoie ca preţurile materiilor prime să nu mai cunoască creşteri accentuate pentru a permite tendinţei încă firave de scădere a inflaţiei să continue. Dacă pentru pieţele agricole deblocarea parţială a unor rute dinspre Ucraina şi depăşirea unor temeri asociate producţiei globale au ajutat la diminuarea preţurilor, zona sensibilă rămâne cea a energiei. Aşteptările noastre vizează o tendinţă de decelerare a inflaţiei în special începând cu anul viitor”, spune Cazacu.

Totuşi, la adresa acestui scenariu de bază, riscurile sunt ridicate, afirmă el.

”Pieţele urmăresc cu încordare apropierea lunii decembrie, când intervin sancţiuni suplimentare pentru petrolul importat din Rusia. Germania îşi consolidează rezervele din depozite, ajungând la 77%, cu două săptămâni în avans faţă de program, dar, cu toate acestea, chiar cu un nivel de 95%, ar acoperi aproximativ numai 2 luni şi jumătate de încălzire şi consum industrial, dacă gazul din Rusia va fi oprit în totalitate. Nevoia de energie a crescut în urma temperaturilor foarte ridicate care au făcut să „duduie” aparatele de aer condiţionat. În aceste condiţii, preţul gazului natural a atins un nou record intraday de peste 239 euro/MWh în hub-ul olandez marţi, iar energia a ajuns în România la 2.709 lei MWh pe OPCOM”, mai spune analistul.

În Germania, nivelul pentru energia peste 1 an a atins un record de 530,5 euro/MWh, de peste 6 ori mai ridicat faţă de acum un an. Şi, totuşi, iarna nu a venit încă.

”Riscurile persistenţei preţurilor foarte înalte nu sunt neglijabile, şi suferinţa ce ar rezulta pentru cetăţenii şi industria europeană, de asemenea. Dacă o combinaţie de factori controlabili sau necontrolabili precum vremea, ploile, reducerea optimizată a consumului şi găsirea de noi fluxuri de alimentare readuc preţul agregat al produselor energetice într-o zonă uşor mai gestionabilă, tendinţa de scădere a inflaţiei s-ar putea construi şi împlini treptat. Ar fi, atunci, şanse pentru a porni în procesul de reparare şi, apoi, de poziţionare pentru o nouă perioadă favorabilă a economiilor contorsionate de provocările variate ale ultimilor doi ani”, precizează el.

 

 

 

 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.