Scăderea inflaţiei în luna august la 6,2%, după vârful de 10,85% atins în mai, nu este determinată de o reducere a cererii sau de o victorie a politicii monetare, ci de ieşirea din comparaţie a şocurilor de anul trecut (liberalizarea preţului la energia electrică, majorarea TVA şi a accizelor), atrage atenţia agenţia de consultanţă Frames, care avertizează că marele semn de întrebare rămâne evoluţia preţului la carburanţi.
INS a anunţat vineri că rata anuală a inflaţiei a coborât, în august, la 6,2%, de la 8,2% în iulie şi 10,4% în iunie. În trei luni, indicatorul s-a înjumătăţit faţă de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparaţia europeană, nivelul este de 6,3%.
"Scăderea inflaţiei nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieşirea din comparaţie a şocurilor de anul trecut. Liberalizarea preţului la energia electrică din iulie 2025 şi majorarea TVA şi a accizelor din august 2025 au ieşit, rând pe rând, din calculul «an faţă de an». Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creştere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depăşise 50%", arată experţii Frames într-o analiză publicată, vineri.
Cifra care descrie situaţia la nivel de gospodării este rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 - august 2026, preţurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%, potrivit documentului.
"Nu vom mai vedea creşteri de preţuri spectaculoase cum am văzut anul trecut", avertiza recent Adrian Negrescu, managerul companiei, care spunea că scumpirea energiei cu aproape 80% a produs o inflaţie record la nivel european în 2025 şi la începutul lui 2026.
Economie cu două viteze foarte diferite
Experţii Frames spun că serviciile rămân o problemă majoră, în condiţiile în care ele s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an şi cu 8,45% numai de la finalul lui 2025, adică de aproape două ori mai repede decât indicele general.
"Cea mai violentă mişcare este la chirii, cu o creştere anuală de 39,7%, concentrată aproape integral în acest an - plus 37,21% doar din decembrie. Urmează tarifele la apă, canal şi salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparaţiile auto, cu 10,81%, şi energia termică, cu 10,7%. Serviciile sunt componenta cea mai lentă a oricărui proces dezinflaţionist, pentru că în ele se regăsesc salarii, chirii comerciale şi contracte anuale. Faptul că ele cresc încă în două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, este semnalul că presiunea de fond nu a dispărut", potrivit analizei.
Singura creştere lunară semnificativă a preţurilor, în august, vine de la carburanţi, care au cunoscut un plus de 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcare cu 6,64% şi motorina cu 6,12%.
Pe an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% - cea mai mare creştere anuală din întregul coş de consum, atrag atenţia experţii Frames.
"Cauza este fiscală şi de reglementare: de la 1 iulie au expirat simultan plafonarea adaosului comercial instituită prin OUG 19/2026 şi cotele reduse de accize, pe fondul unor cotaţii internaţionale tensionate", se arată în analiză.
Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lui august, ceea ce a obligat Guvernul să taie temporar acciza cu 20% în perioada 16-31 august, printr-un mecanism de acciză dinamică revizuibil bilunar, atrag atenţia experţii firmei de consultanţă.
Excluzând combustibilii, indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august faţă de iulie, ceea ce înseamnă că, fără carburanţi, luna august ar fi fost o lună de deflaţie.
"Marele semn de întrebare rămâne evoluţia preţului carburanţilor", spune managerul Frames.
Dezinflaţia vine de la raftul alimentar
În acelaşi timp, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o singură lună şi au crescut cu doar 2,62% pe an, mult sub indicele general. "Recolta a făcut diferenţa: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. La acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, şi la unt, cu 1,24%. În sens invers, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%", arată analiza Frames.
În acelaşi timp, gazele naturale, singura scădere din zona nealimentară, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 şi cu 9,97% sub nivelul din decembrie, ca efect al OUG 12/2026.
Experţii Frames amintesc faptul că Banca Naţională a revizuit în august prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2026 în sus, de la 5,5% la 6,1%, invocând efectele caniculei şi secetei asupra producţiei de energie şi scumpirea carburanţilor, care singură contribuie cu 1,1 puncte procentuale la rezultatul final.
Revenirea în intervalul-ţintă de 2,5% plus/minus un punct este aşteptată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecţia anterioară. Datele din august sunt, prin urmare, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului - şi chiar înaintea calendarului anticipat în piaţă.
Pe termen scurt, rezultatul deschide o discuţie despre calendarul relaxării monetare, susţin experţii Frames. Dobânda de politică monetară stă la 6,50% din august 2024, iar economiştii BCR estimau, înainte de aceste date, menţinerea ei până în mai 2027. Următoarea şedinţă de politică monetară este pe 8 octombrie.
"Problema este contextul. Dezinflaţia nu vine pe fondul unei economii care se răceşte controlat, ci al uneia care s-a oprit: semestrul I 2026 s-a închis cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou tăiate în ultimele zile - ING vede acum o contracţie de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%'', menţionează analiza Frames.
Cu alte cuvinte, inflaţia scade pentru că baza de comparaţie s-a schimbat şi pentru că oamenii cheltuiesc mai puţin, nu pentru că economia a fost stabilizată. Iar componenta cea mai rigidă a coşului, serviciile, rămâne în două cifre.
Experţii de la Frames sfătuiesc atât populaţia, cât şi firmele, să îşi renegocieze contractele de furnizare a energiei, astfel încât să îşi asigure un preţ fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni.
"Într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piaţă", avertizează experţii Frames.
Medikatv.ro
