Peste jumătate de milion de angajaţi din sectorul bancar şi-au pierdut locurile de muncă la nivel mondial după criza din 2008, bonusurile de pe Wall Street au scăzut cu 9% în 2015, dar cea mai mare problemă este cum poate fi industria financiară un motor de creştere economică dacă nu se ştie nici cum ar trebui să arate o bancă peste cinci ani, se arată într-o analiză Bloomberg potrivit căreia băncile traversează o criză existenţială.
Pot fi băncile profitabile şi folositoare economic în actualul climat? Analişti precum Bill Gross, de la Janus Capital, consideră improbabil acest lucru.
În loc să genereze creştere economică printr-un efect al bunăstării care să fie transferat în economia reală, dobânzile negative şi creşterea activelor băncilor centrale prin achiziţii de active creează efecte negative.
Randamentele negative pun în pericol marjele de profit ale băncilor.
Prăbuşirea recentă a preţurilor acţiunilor băncilor poate fi explicată nu doar prin cotaţiile scăzute ale energiei şi mărfurilor, ci şi prin recunoaşterea de către investitori a faptului că băncile nu doar că sunt reglementate strict, ci raportul dintre profitul net şi capitalul în acţiuni (ROE) seamănă cu cel al companiilor de utilităţi.
În privinţa concurenţei venite din partea furnizorilor de servicii financiare informatizate, băncile nu par să se teamă prea mult.
Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, a declarat săptămâna trecută că băncile ”se descurcă destul de bine în folosirea tehnologiei digitale pentru a face viaţa clienţilor mai uşoară” şi că ar fi greu pentru oricine să fie ” mai bun, mai rapid şi mai ieftin”.
Şeful Erste Group, Andreas Treichl, a spus la rândul său, săptămâna trecută, că băncile nu trebuie să se sperie de provocarea digitală, pentru că, dacă nu se vor adapta la tehnologie, băncile vor dispărea.
”Cu cât bancherii vor ignora haosul pe care îl pot provoca băncilor furnizorii de servicii financiare informatizate, cu atât mai mari vor fi riscurile”, a avertizat Treichl.
Băncile şi bancherii poartă în mare parte vina pentru situaţia în care se află.
Un exemplu este Hypovereinsbank, divizia din Germania a UniCredit, care vrea despăgubiri de 140 milioane de euro de la fostul director financiar, fostul director al operaţiunilor de investment banking şi fostul şef al operaţiunilor de private banking.
Banca a plătit amenzi mari din cauza unei fraude fiscale, în care au fost generate câştiguri ilegale prin manipularea drepturilor de proprietate asupra acţiunilor şi a regulilor legate de dividende. Practica a fost folosită şi de alte instituţii financiare.
În privinţa autorităţilor de reglementare, oficialii din Europa sunt tot mai conştienţi că politicile lor lezează băncile.
Dobânzile negative ale Băncii Centrale Europene (BCE), prin care băncile plătesc dacă vor să îşi păstreze banii acolo, nu pot fi transferate clienţilor de teamă că aceştia îşi vor muta banii.
În cazul băncilor mici, înăsprirea reglementărilor înseamnă mai multă birocraţie consumatoare de resurse care în mod normal ar fi folosire la susţinerea economiei.
Această concluzie este rezultatul unei evaluări a 40 de noi reguli destinate sectorului financiar, a declarat săptămân trecută comisarul european pentru servicii financiare, Jonathan Hill.
Marile bănci îşi doresc probabil să fi fost divizate de către autorităţile de reglementare. În schimb, arată la fel de nefericite ca nişte gurmanzi puşi la dietă cu salată şi apă. Lista problemelor cu care se confruntă este descurajatoare, iar autorităţile de reglementare trebuie să aibă grijă ca măsurile prin care vor să facă sistemul financiar mai sigur să nu îl facă de fapt mai toxic, conchide analiza Bloomberg.
Medikatv.ro
