Cele două componente ale pieţei de capital – bursa şi organismele de plasament colectiv (OPC) – se confruntă cu seturi diferite de riscuri corespunzătoare condiţiilor de funcţionare specifice. Astfel, pentru piaţa OPC cele mai relevante sunt riscurile investiţionale, riscul de credit şi riscul de lichiditate. Pentru piaţa bursieră, sunt relevante riscul de piaţă şi riscul de lichiditate, afirmă preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, în cadrul celui mai recent Raport privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Piaţa de capital din România a înregistrat, în general, o dinamică pozitivă, după  episoadele de volatilitate ridicată din prima jumătate a primului an pandemic, tendinţă manifestată şi în cazul pieţelor de capital  din  regiune. Deşi apariţia vaccinului, urmată de implementarea unor campanii extinse de vaccinare au condus la reducerea tensiunilor pe  pieţele financiare  nebancare, asistăm în continuare la posibilitatea creşterii riscului sistemic, pe fondul unei decuplări dintre pieţele financiare şi economia reală”, consideră  preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Capitalizarea bursieră de pe piaţa reglementată a atins, la finalul lunii martie a acestui an, la nivelul de 179,49 miliarde lei, în creştere cu aproximativ 16% comparativ cu 31 martie 2020. Primul trimestru al anului 2021 marchează, astfel, înscrierea pe un trend ascendent a capitalizării, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) înregistrând o evoluţie pozitivă în ciuda pandemiei COVID-19.

Indicele BET, ce surprinde evoluţiile celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa reglementată a BVB, a avut o creştere de peste 46% la 31 martie 2021 comparativ cu luna martie a anului 2020.

Valoarea totală a tranzacţiilor de pe piaţa reglementată BVB şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) a crescut cu 35% în primul trimestrul al anului 2021 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, atingând nivelul de 4,98 miliarde lei. Aproximativ 94% din valoarea totală a tranzacţiilor a avut loc pe piaţa reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT.  Numărul total de tranzacţii derulate la BVB a crescut cu 37% în primele trei luni din anul 2021, comparativ cu primele trei luni din anul precedent.

Acţiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 55% din totalul valorii tranzacţionate la BVB până la 31 martie 2021. În primul trimestru al anului 2021, valoarea tranzacţiilor cu titluri de stat a consemnat o evoluţie ascendentă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, înregistrând un nivel de aproximativ 852 milioane lei.

Activele OPC, la aproape 45 miliarde lei

Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România a ajuns la 44,36 miliarde lei la sfârşitul primului trimestru al anului, în creştere cu circa 7% comparativ cu anul 2020.

O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, la finalul lunii martie 2021, activele totale ale fondurilor deschise de investiţii (FDI) s-au majorat cu 7,5% faţă de finele lunii decembrie 2020. Fondurile închise de investiţii au înregistrat cea mai semnificativă creştere a activului total faţă de finalul anului 2020 şi anume 7,75% .

La finele lunii martie 2021, activele nete cumulate ale SIF-urilor au înregistrat o creştere de aproximativ 8,2%, faţă de perioada similară a anului trecut.

Pe ansamblul pieţei, structura consolidată a investiţiilor tuturor organismelor de plasament colectiv indică o preferinţă pentru titlurile de capital a căror valoare totală este de circa 21,46 miliarde lei, consemnând o pondere de circa 48% din activul cumulat al OPC.

Investiţiile în instrumente financiare cu venit fix, la nivelul întregii pieţe, au fost în valoare de 20,97 miliarde lei, reprezentând aproximativ 47% din activul total al OPC. La 31 martie 2021, comparativ cu sfârşitul anului 2020, a fost înregistrată o majorare a investiţiilor efectuate în titluri OPCVM/AOPC (16%), acţiuni (9%), titluri de stat (7%) şi depozite şi disponibilităţi(4%), concomitent cu o reducere a obligaţiunilor cu circa 4%.

Din perspectiva numărului de investitori, acesta este mult mai redus în cazul fondurilor închise de investiţii faţă de cel al investitorilor în FDI. Astfel, la finalul lunii martie 2021, numărul investitorilor în FÎI se situa la 88.525. Dintre aceştia, cei mai mulţi (88.245 persoane) sunt investitori persoane fizice.

În ceea ce priveşte furnizorii de servicii financiare, la finele lunii martie 2021, pe piaţa reglementată a BVB îşi desfăşurau activitatea 27 de intermediari, dintre care 16 Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), 4 instituţii de credit locale şi 7 entităţi autorizate în alte state membre UE. De asemenea, la finalul lunii martie 2021, în cadrul SMT activau 20 de intermediari, din care 15 Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), 4 instituţii de credit locale şi o firmă de investiţii autorizată într-un alt stat membru UE.

Prin urmare, la finalul primului trimestru al anului 2021 cei mai activi intermediari pe BVB (piaţa reglementată şi SMT) au fost SSIF-urile, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 5,71 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF şi instituţiile de credit) au realizat aproximativ 91% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii autorizaţi în alte state membre UE care au efectuat tranzacţii pe pieţele la vedere, cele mai active au fost firmele de investiţii, acestea cumulând o cotă de piaţă de 5,86%.

În primul trimestru al anului 2021, în România îşi desfăşurau activitatea 18 societăţi de administrare a investiţiilor (SAI), 81 fonduri deschise de investiţii (FDI), 26 fonduri închise de investiţii (FÎI), 5 societăţi de investiţii financiare (SIF), Fondul Proprietatea şi 4 depozitari.

Nivelul redus de dezvoltare, un risc pentru piaţa de capital autohtonă

Cel mai recent Raport privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, reliefează faptul că, pe fondul interconexiunilor dintre pieţele financiare, viteza de transmitere a unor potenţiale şocuri interne sau externe poate fi crescută, existând posibilitatea unor corecţii abrupte dacă apar factori ce contrazic aşteptările optimiste privind revenirea economică.

Pentru piaţa organismelor de plasament colectiv cele mai relevante sunt riscurile investiţionale, riscul de credit şi riscul de lichiditate. Acestea sunt gestionate în general adecvat la nivelul întregii pieţe, prin diversificarea şi prin respectarea politicilor de investiţii asumate prin prospectele fondurilor. Complexitatea redusă a pieţei face ca, deocamdată, aceste riscuri să nu fie amplificate, instrumentele financiare complexe (ex. derivate, structurate, obligaţiuni rezultate în securitizare etc.) neavând o pondere semnificativă în activele totale.

Pe piaţa bursieră locală, volatilitatea ridicată declanşată de pandemia COVID-19 a început să se diminueze semnificativ, revenind la nivelul anterior declanşării pandemiei. În prezent, volatilităţile indicilor Bursei de Valori Bucureşti se menţin reduse, iar regimul rămâne deocamdată unul mediu spre scăzut.

Din perspectiva bursei locale, pe ansamblu, cel mai important risc este acela al menţinerii acesteia la un nivel redus de dezvoltare (din perspectiva capitalizării, lichidităţii, gradului de diversificare al emitenţilor şi instrumentelor etc.), ceea ce ar avea un impact negativ asupra altor componente ale pieţei financiare (ex. asigurători, fonduri de pensii, organisme de plasament colectiv) şi asupra economiei în ansamblu (acces limitat la finanţarea prin piaţă ca alternativă la finanţarea bancară).

 


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.