Banca Centrală Europeană (BCE) se pregăteşte să reducă rata dobânzii joia aceasta, pe 6 iunie, însă este posibil ca Rezerva Federală (Fed) să nu adopte o măsură similară în 2024, din cauza ratei inflaţiei care depăşeşte 3%, spune Alin Latu, country manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, furnizor global de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii. Reducerea ratei va fi moderată, de 25 de puncte de bază, dar vine la momentul potrivit din două motive: creşterea economică în Europa începe să se redreseze după ce a atins un nivel minim în primul trimestru, iar teama unei spirale salariu-preţ s-a diminuat, spune acesta. Pe de altă parte, reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică ce poate avea impact negativ asupra cursului de schimb al euro şi ar putea exacerba inflaţia importată în Europa. Obiectivul BCE este să relaxeze politica monetară în 2024, menţinând-o totuşi suficient de restrictivă pentru a evita creşteri neaşteptate ale inflaţiei. Planul include 3-4 reduceri ale ratelor cu câte 25 de puncte de bază fiecare. Pentru 2025, BCE vizează o politică monetară neutră, implicând alte 3 sau 4 reduceri similare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) se pregăteşte să reducă rata dobânzii joia aceasta, pe 6 iunie, este posibil ca Rezerva Federală (Fed) să nu adopte o măsură similară în 2024, din cauza ratei inflaţiei care depăşeşte 3%. Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică”, potrivit lui Alin Latu, country manager România şi Ungaria în cadrul  iBanFirst, furnizor global de servicii de schimb valutar şi plăţi internaţionale pentru companii.

Aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cursului de schimb al euro şi ar putea exacerba inflaţia importată în Europa. 

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

La începutul anului, piaţa monetară anticipa şase reduceri ale dobânzilor de către Fed, şase de către BCE şi cinci de către Banca Angliei pentru 2024. Aceste previziuni nu luau în considerare rezilienţa creşterii economice, care a redus necesitatea de a relaxa politica monetară, precum şi inflaţia mai volatilă decât se aştepta în unele cazuri, în special în Statele Unite. În prezent, piaţa prognozează doar două reduceri ale dobânzilor din partea BCE şi câte una din partea Fed şi a Băncii Angliei. Aceste prognoze, în mod evident, se pot schimba.

 ”Este greu de negat faptul că fereastra pentru reducerea ratei dobânzii se închide rapid peste Atlantic. Preţurile de consum au crescut cu 3,4% de la un an la altul, iar şansele ca Fed să facă un pas înapoi sunt reduse, cu excepţia cazului în care inflaţia scade sub 3% pentru mai multe luni consecutive. Ne aşteptăm ca inflaţia din SUA să se stabilizeze în jurul valorii de 3% în timpul verii, înainte de a coborî sub acest prag simbolic abia la sfârşitul anului. Dacă prognoza se dovedeşte corectă, este posibil ca Fed să nu reducă ratele în 2024. Acesta nu mai este un scenariu improbabil”, spune Alin Latu.

 În timp ce în SUA există incertitudini semnificative privind evoluţia pe termen scurt a politicii monetare, zona euro a stabilit data primei reduceri a ratei dobânzii, şi anume joi, 6 iunie. Această decizie a fost confirmată recent de toţi membrii cu o abordare dovish din Consiliul guvernatorilor BCE, precum şi de economistul-şef al BCE, Philip Lane.

Reducerea va fi moderată, de doar 25 de puncte de bază, însă momentul ales este considerat oportun din două motive principale:

  • Creşterea economică la nivel european a atins cel mai scăzut nivel în primul trimestru al anului, iar acum începe să se redreseze treptat, în special în sectorul producţiei. Relaxarea condiţiilor de creditare pentru întreprinderi, rezultată în urma reducerii dobânzilor, ar fi o măsură binevenită, deoarece ar stimula investiţiile şi activitatea economică în general.
  • Teama de o spirală salariu-preţ nu mai este la fel de relevantă în contextul actual. Un exemplu concret este reprezentat de recentele negocieri salariale din Germania, unde sindicatele din sectorul comerţului cu amănuntul au obţinut o creştere salarială de 14%. Deşi această creştere pare semnificativă la prima vedere, în realitate, ea va fi repartizată pe o perioadă de 36 de luni. Astfel, această majorare salarială reprezintă mai degrabă o ajustare pentru a compensa inflaţia acumulată în ultimii doi ani.

BCE se aşteaptă ca aceste creşteri salariale negociate recent în diverse ţări din zona euro să fie absorbite de marjele de profit ale companiilor. Aceasta ar trebui să contribuie la normalizarea inflaţiei interne, evitând astfel presiuni suplimentare asupra preţurilor.

Guvernatorul Băncii Franţei, François Villeroy de Galhau, a pledat recent pentru două reduceri consecutive ale ratei dobânzii în lunile iunie şi iulie. Totuşi, nu toţi membrii Consiliului guvernatorilor sunt de acord. Mulţi preferă să nu se angajeze la un calendar fix, reamintind că BCE este „dependentă de date”, adaugă Alin Latu.

Obiectivul pentru acest an este de a relaxa politica monetară, menţinând-o totuşi oarecum restrictivă pentru a evita creşteri neaşteptate ale inflaţiei. Acest obiectiv se traduce prin trei sau patru reduceri ale ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază fiecare. Pentru anul viitor, ţinta este de a aduce politica monetară pe teritoriu neutru, ceea ce implică alte trei sau patru reduceri similare ale ratelor.

”Nu trebuie să uităm că BCE, chiar dacă susţine contrariul, este influenţată de deciziile Fed. Reducerea ratei de către BCE înaintea Fed reprezintă o anomalie istorică ce poate avea consecinţe negative asupra cursului de schimb al euro. Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, a subliniat acest aspect în discursul său recent. Holzmann susţine reducerea ratei la 6 iunie, dar avertizează că o eventuală depreciere a euro, cauzată de decuplajul politicilor monetare dintre SUA şi zona euro, ar putea complica sarcina BCE prin exacerbarea inflaţiei importate”, adaugă el.

Înfiinţat în anul 2016, fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Cu peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca una dintre companiile cu cea mai rapidă creştere din Europa. 

Fintechul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.