Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii ucişi în 2018 au fost "vizaţi intenţionat şi asasinaţi", precum editorialistul saudit Jamal Khashoggi, care a fost asasinat la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul pe 2 octombrie, scrie Le Monde.
După trei ani în care au scăzut, violenţele contra jurnaliştilor au revenit în creştere în 2018, cu 80 de jurnalişti ucişi în toată lumea, potrivit bilanţului anual al organizaţiei Reporters sans frontières (RSF), publicat marţi. În 2017, 65 de jurnalişti au fost ucişi pentru că şi-au exercitat misiunea lor de a informa.
Printre victimele din acest an, 63 de jurnalişti profesionişti, adică o creştere de 15%, treisprezece neprofesionişti (faţă de şapte în 2017) şi patru colaboratori mass-media, subliniază ONG-ul cu sediul la Paris, care deplânge o violenţă "inedită" contra reporterilor. În total, mai mult de 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.
Mai mult de jumătate dintre cei care au murit în exercitarea misiunii lor au fost "vizaţi intenţionat şi asasinaţi", precum editorialistul saudit Jamal Khashoggi, ucis în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul (Turcia) pe 2 octombrie, şi jurnalistul slovac Jan Kuciak, mort pe 21 februarie.
"Ura contra jurnaliştilor proferată, revendicată, de lideri politici, religioşi sau "de oameni de afaceri" fără scrupule are consecinţe dramatice în teren şi se traduce printr-o creştere îngrijorătoare a violenţelor cu privire la jurnalişti", a spus Chritophe Deloire, secretar general al RSF.
El mai precizat că şi reţelele sociale au "o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimând violenţele şi slăbind, cu fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia".
Victimele sunt în majoritate bărbaţi (77 faţă de 3 femei), lucrează local (75 de jurnalişti local şi 5 străini).
Anul acesta, în Afganistan au murit 15 jurnalişti, detronând Siria, care se afla pe primul loc din 2012 şi care rămâne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 reporteri ucişi.
Pe 30 aprilie, un dublu atentat la Kabul a cauzat moartea a nouă jurnalişti, printre care şi fotograful AFP Shah Marai Fezi şi reporterii de la Radio Free Europe şi Tolo News. Acest atentat este cel mai important comis contra jurnaliştilor de la masacrul din Maguindanao în 2009 din Filipine, în care cel puţin 32 au fost ucişi.
Un alt fapt notabil pentru RSF, aproape jumătate dintre jurnalişti au fost ucişi în ţări în care nu există conflicte armate, precum Mexicul (nouă reporteri asasinaţi, a treia cea mai periculoasă ţară), India (şase morţi) şi Statele Unite (şase morţi), care intră în această statistică după atacul sângeros contra redacţiei Capitol Gazette.
În plus, numărul jurnaliştilor deţinuţi în lume a crescut şi acesta, subliniază RSF: 348 faţă de 326 în 2017 (cu 7% mai mult), o creştere care îi îngrijorează în special pe neprofesionişti.
Cinci ţări deţin singure mai mult de jumătate dintre reporterii închişi: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China - cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume cu 60 de deţinuţi, dintre care trei sferturi sunt neprofesionişti.
"Odată cu înăsprirea reglementărilor în ceea ce priveşte internetul, aceşti jurnalişti sunt închişi în condiţii adesea inumane, pentru o singură postare sau un buletin inrofmativ pe reţelele de socializare sau un mesaj privat", regretă ONG-ul.
Numărul de ostatici a crescut de asemenea cu 11% - 60 de jurnalişti captivi în prezent faţă de 54 în 2017. 59 dintre ei sunt reţinuţi în Orientul Mijlociu (Siria, Irak şi Yemen). Drintre ei, şase sunt străini.
RSF a înregistrat trei noi cazuri de jurnalişti dispăruţi în cursul anului, doi în America Latină şi în Rusia. ONG-ul consideră că un reporter este dispărut atunci când nu există suficiente elemente pentru a determina dacă a fost ucis sau răpit şi dacă nu există o revendicare credibilă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
