Vila care i-a aparţinut dirijorului, compozitorului şi directorului Operei Române, Constantin Silvestri, edificată în stil mediteraneean cu alură de palat veneţian în perioada interbelică, se vinde cu 4 milioane de euro pe platforma de imobiliare Storia.
Ornamentele de pe faţadă ascund simboluri heraldice, iar elementele decorative de tip gotic-veneţian impresionează prin eleganţă şi rafinament.
Vila are o curte de 700 metri pătraţi, cu o terasă împrejmuită de colonade cu arce care oferă note de nobleţe. Are 29 de camere dispuse pe mai multe niveluri şi o suprafaţă de peste 1.000 metri pătraţi.
Interiorul păstrează elemente de arhitectură specifice stilului mediteraneean, cu şeminee cu simboluri heraldice, vitralii colorate, stucaturi, lambriuri pictate, bolţi cu ogive, uşi culisante din lemn masiv, mobilierul original şi orga lui Constantin Silvestri.
Cei peste 1.000 de metri pătraţi sunt împărţiţi între parter, două etaje şi subsol tip cramă, toate având elemente decorative elegante de factură mediteraneeană: şeminee din piatră cu simboluri heraldice, feronerie dantelată, dragoni şi lei din piatră, oglinzi veneţiene, stucaturi şi lambriuri pictate, bolţi şi colonete, parchet din lemn masiv şi uşi culisante din lemn masiv.
În interior există o capelă de rugăciune cu boltă pictată şi orga ce a aparţinut cel mai probabil lui Constantin Silvestri. Acesta a fost directorul Filarmonicii din Bucureşti în 1947, din 1953 a fost directorul Operei Române, iar în stagiunea 1958-1959 a fost prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei Radiodifuziunii Române. Vila este monument istoric, se află într-o zonă construită protejată şi a fost restaurată în 2017.
Stilul arhitectural mediteraneean a pătruns în anii 1930-1940 în România din nordul Americii, mai precis din California şi Florida, prin intermediul revistelor şi al filmelor vremii, fiind inspirat şi din elementele Renaşterii italiene toscane şi din goticul veneţian. În SUA, această modă s-a format prin influenţa arhitecturii coloniale hispanice care, la rândul ei, valorificase stilul peninsulei iberice infuzat de influenţe maure.
Vila lui Constantin Silvestri se încadrează perfect în stilul Mediteraneean revival, având elemente decorative de tip gotic-veneţian. Elementele decorative sunt tipice arhitectului faimos Ion Giurgea, cunoscut pentru reperele sale arhitecturale în stil mediteraneean din capitală.
Faţada reşedinţei este cu tencuială tip calcio vecchio ce are atât un rol estetic, cât şi funcţional, deoarece rezistă la diferenţele de temperatură, având profiluri, basoreliefuri, ancadramente, colonete din piatră, feronerii grele cu model dantelat.
Acoperişul are olane în pante line. Fereastra împărţită în două printr-o colonetă, fiecare despărţitură fiind terminată cu un arc, este îmbogăţită de un ancadrament sculptural ce aminteşte de palatele veneţiene. Intrarea în vilă, cu detalii tip gotic flamboyant, multitudinea de terase aflate la niveluri diferite, labirintul de curţi interioare încadrate de coloane şi arce filtrează fermecător lumina şi potenţează aerul mediteraneean al vilei.
Istoricul cunoscut al vilei ajunge până la 1929 când Zoe M. Romaşcu ridică aici un imobil în stil eclectic după planurile arhitectului curţii regale Siegfried Kofczinski, care a contribuit atât la Peleş, cât şi la Carul cu Bere. Spectaculos este că acelaşi imobil eclectic a fost transformat în anii 1940 (cel mai probabil de arhitectul Ion Giurgea) în palazzeto-ul veneţian de astăzi, conform gusturilor elitelor epocii.
După Zoe Romaşcu, a locuit aici Constantin Silvestri până când a părăsit România în 1959 şi s-a stabilit la Paris. El a fost o mare personalitate a muzicii clasice, fiind considerat de George Enescu un compozitor cu valenţe universale.
Constantin Silvestri s-a născut în 1913 la Bucureşti, s-a remarcat încă de la 6 ani, datorită calităţilor sale de pianist şi de organist. A studiat la Conservatorul din Târgu Mureş şi la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, şi a debutat în fruntea Orchestrei Simfonice Radio în 1930. A luat numeroase premii, a compus aproximativ 28 de creaţii într-un stil personal inconfundabil, a ocupat funcţii de conducere în instituţiile muzicale din Bucureşti, atrăgând în acelaşi timp atenţia presei internaţionale care îl compara cu Toscanini. După mutarea din ţară a întreprins o serie de turnee în Australia, dirijând, în acelaşi timp Orchestra Simfonică din Chicago, dar şi Orchestra Simfonică din Philadelphia. Din 1957 a colaborat cu Orchestra Filarmonică din Londra, stabilindu-se în Marea Britanie, unde şi-a încununat opera muzicală. Chiar dacă o mare parte dintre obiectele de artă şi colecţia valoroasă de tablouri a familiei lui Constantin Silvestri s-au pierdut, este remarcabil că în această vilă se păstrează elemente de mobilier original, capela de rugăciune a familiei şi orga marelui dirijor şi compozitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
