Volumul "Din Antarctica la Scărişoara. Pe urmele lui Emil Racoviţă" de Cristian Lascu şi Helmut Ignat, publicat recent la editura Humanitas, va fi lansat marţi, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.
Discuţia se va opri asupra extraordinarei vieţi a lui Emil Racoviţă, asupra cercetărilor lui şi a institutului de speologie pe care l-a înfiinţat la Cluj în 1920, dar şi asupra unor ecosisteme puţin cunoscute, Antarctica şi peşterile explorate pentru prima oară de Racoviţă, apoi de alţi speologi români.
Alături de cei doi autori ai volumului, speologul Cristian Lascu şi fotograful Helmut Ignat, la eveniment vor participa Dumitru Murariu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române, şi Alexandru Mironov, realizator de emisiuni radio-tv de popularizare a ştiinţei şi senior-editor al revistei Ştiinţă & Tehnică. Moderator: Corina Negrea, realizator de emisiuni de ştiinţă la Radio România Cultural.
Accesul se face în limita locurilor disponibile, printr-o rezervare pe adresa de email anda.visan@humanitas.ro.
Cei care vor participa la întâlnirea din grădina Muzeului Antipa sunt rugaţi ca pe durata evenimentului să păstreze regulile de prevenţie sanitară recomandate: purtarea măştii de protecţie pe toată durata evenimentului; menţinerea distanţei fizice de 1,5 m între persoane; evitarea formării de grupuri.
Verificarea temperaturii se va face la intrarea în curtea muzeului. În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3° C este interzisă participarea la eveniment.
La 15 august 1897, corabia Belgica a pornit spre Antarctica, într-o expediţie ştiinţifică finanţată de guvernul belgian, dar cu echipaj internaţional. Pentru importanta misiune de biolog a fost ales tânărul oceanograf român Emil Racoviţă, proaspăt doctor la Sorbona. După mai bine de o sută de ani, o echipă românească îi aduce un omagiu marelui savant şi explorator, refăcându-i traseul. Reportajul lui Cristian Lascu şi Helmut Ignat ne poartă în lumea lui Emil Racoviţă şi a pionierilor de pe Belgica, dar şi în Antarctica secolului XXI - o destinaţie apărută recent pe hărţile turistice. În cartea lor, fiecare pagină este o călătorie în sine.
"Răsfoind filele acestui volum veţi vedea imagini strălucitoare, cu zăpezi imaculate şi gheţuri de cristal, alături de fotografii în care personajul principal este întunericul ce învăluie fantomele minerale ale lumii subterane. Orizontul antarctic nemărginit alternează cu cotloanele cioplite de ape în calcar. Între aceste coordonate s-a împlinit destinul lui Emil Racoviţă", spune Cristian Lascu.
Cristian Lascu a lucrat ca geolog prospector, apoi ca cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviţă. A făcut mai multe descoperiri, cea mai importantă fiind Peştera Movile din Dobrogea. A publicat articole, cărţi şi albume legate de domeniul subpământean. A primit Premiul Academiei Române pentru cartea Peşteri scufundate (1987), diverse premii internaţionale pentru jurnalism de mediu şi documentar ştiinţific, Premiul GEF–Erou al Mării Negre, Premiul UNESCO pentru jurnalism de ştiinţă. Activează ca fotograf al domeniului subteran, este pionier al scufundărilor în România şi activist cu realizări concrete în domeniul conservării naturii. Vreme de 12 ani a fost redactor-şef al revistei National Geographic România.
Helmut Ignat este fotograf pentru revistele National Geographic România şi Traveler din 2009, pentru care a realizat articole pe subiecte internaţionale (Antarctica, Masai Mara, Thailanda, Veneţia, Singapore, Malta) şi locale (Delta Dunării, Parcul Natural Văcăreşti, Parcul Herăstrău, Viscri). Expoziţii personale: Antarctica: Dincolo de capătul lumii (TIFF, Cluj), Delta Dunării şi mica deltă a Bucureştiului (ICR Paris), Parcul Natural Văcăreşti (Piaţa Universităţii, Palatul Parlamentului, Palatul Suţu). A publicat albumul foto "Cântecul lebedei mute".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
