Vogelsang Castle, un complex arhitectural plin de simboluri naziste, va fi deschis duminică şi va oferi publicului larg expoziţii care îşi propun să arate cum a fost posibil ca ideologia nazistă să fie îmbrăţişată de atât de mulţi oameni. În contextul creşterii masive de popularitate a extremei drepte în Germania, acest eveniment are şi semnificaţia unui avertisment, scrie Deutsche Welle. La Vogelsang, tinerii erau formaţi să devină lideri ai nazismului, iar cunoaşterea mecanismelor prin care un om poate îmbrăţişa şi deveni parte a unei puteri criminale devine, astăzi, esenţială, pentru ca ororile din istorie să nu fie repetate.
Această clădire simbol al erei naziste a fost o instituţie de învăţământ construită în anii 1930, cu scopul de a forma noua aristocraţie a liderilor celui de-al Treilea Reich.
Colegiul este situat în vestul regiunii Eifel, într-o zonă plină de lacuri şi dealuri împădurite, în care accesul publicului a fost îngrădit vreme de peste 60 ani, deoarece după război complexul a fost destinat bazelor militare şi de antrenament ale trupelor NATO.
Vogelsang, care în germană înseamnă “cântecul păsării”, a fost accesibil publicului larg abia din anul 2006, după ce ultimii soldaţi, membri ai unui regiment belgian, au plecat. Autorităţile locale au fost nevoite să ia o decizie asupra destinaţiei clădirilor, a căror arhitectură era plină de simboluri naziste. Există astfel o ”cameră de cult” pe a cărei podea se află şi astăzi încrustată o zvastică uriaşă, numeroase basoreliefuri în stil nazist înfăţişând atleţi arieni, o enormă statuie de 15 metri a unui bărbat purtând o torţă aprinsă, iar intrările sunt decorate cu imaginile cavalerilor teutoni.
Pe măsură ce generaţiile care au fost martori ai războiului se sting, populismul de extremă dreaptă devine din ce în ce mai puternic în Europa şi în Statele Unite, iar în acest context rolul unor locuri precum Vogelsang devine mai important ca niciodată, tocmai pentru a arăta unde pot duce naţionalismul şi rasismul, spun istoricii implicaţi în proiect. "Vizitatorii se întreabă deseori: bine, dar ce legătură am eu cu astfel de locuri? Dacă te uiţi la evoluţiile politice din ziua de azi, îţi dai seama cât de relevant este de fapt acest loc", a declarat pentru Deutsche Welle Gabriele Harzheim, cercetător la Vogelsang.
Şcoala nazistă Vogelsang
Deschiderea expoziţiilor va avea loc în această duminică, 11 septembrie, şi este rezultatul unui efort de restaurare care a durat patru ani şi jumătate şi a costat 45 de milioane de euro.
Vogelsang a fost una dintre cele trei mari instituţii de învăţământ concepute din nevoia de personal administrativ pentru poziţiile de conducere din structurile partidului şi ale statului nazist, după venirea la putere a lui Hitler în 1933. Programa şcolară era compusă în principal din pregătirea fizică şi cea ideologică.
Au existat aproape 2.000 de cursanţi la aceste colegii, bărbaţi proveniţi din clasa de mijloc, cea mai afectată de criza din anii 1930 care a precedat ascensiunea la putere lui Hitler. Aceştia au fost recrutaţi uşor în cadrul programelor de şcolarizare concepute să dureze patru ani, cu promisiunea unei avansări rapide în structurile de partid şi a unei slujbe bine remunerate.
Nu se impuneau condiţii de studii superioare. Majoritatea cursanţilor aveau între 20 şi 30 de ani, fiind preferaţi cei căsătoriţi. Robert Ley, oficialul nazist care a conceput aceste cursuri, credea că un bărbat care nu se căsătoreşte până la vârsta de 25 de ani este prea indecis pentru a putea deveni un lider adevărat. Tinerii cursanţi se grăbeau astfel să îşi întemeieze familii, existând relatări ale unor ceremonii oficiate chiar în incinta colegiului Vogelsang.
"Scopul esenţial al educaţiei tinerilor la Vogelsang era să le consolideze sentimentul că aparţineau unei elite," spune istoricul Frank Engehausen de la Universitatea din Heidelberg. "Aveau uniforme speciale, servitori, făceau excursii peste tot în Germania şi erau prezentaţi oamenilor ca viitorii lideri politici ai ţării."
Ideologia nazistă conduce la genocid
Cursurile erau concentrate pe inocularea credinţei în supremaţia rasei germane şi pe necesitatea de a renunţa la orice formă de compasiune în drumul către idealul nazist.
Din acest motiv, organizatorii expoziţiei au decis să pună fotografiile studenţilor zâmbind mândri în uniformele lor, lucrând şi distrându-se împreună, alături de mărturii ale victimelor Holocaustului.
Sălile din Vogelsang erau monumentale, în stil feudal, cu decoraţii minuţioase, însă căminele studenţilor conţineau doar minimul necesar, traiul în comun fiind destinat să îi formeze în spirit militar, în care interesul statului primează asupra individului. Nazismul a fost ridicat aici la rangul unei noi religii, având loc ceremonii cu torţe aprinse în "camera de cult" în jurul unei statuii "omului nou german" flancat pe pereţi de numele "martirilor" ucişi în puciul de Munchen din 1923.
Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, cei mai mulţi dintre elevi s-au alăturat armatei ca soldaţi obişnuiţi, iar 70 la suta dintre ei au fost ucişi în lupte. Unii însă au făcut parte din administraţia zonelor ocupate, în special cele din Uniunea Sovietice, unde s-au ocupat cu trimiterea evreilor în lagăre şi cu operaţiunile de înăbuşire a rezistenţei.
De notat că Franz Murer, "Măcelarul din Vilnius", responsabil pentru uciderea a mii de evrei din Lituania, a studiat la un colegiu similar, Krössinsee, aflat în prezent pe teritoriul Poloniei.
Vogelsang, păstrat pentru a educa noile generaţii
Atunci când Vogelsang a fost redeschis publicului pentru prima dată, în 2006, au fost multe voci care au pledat pentru demolarea complexului, iar deciziile de renovare au fost apoi constant criticate, mai ales din cauza fondurilor foarte mari cheltuite.
"Problema este că dacă închizi definitiv astfel de locuri sau le laşi în paragină, pierzi de fapt o mărturie istorică foarte importantă," a declarat John Lennon, director la Glasgow Caledonian University.
Albert Moritz, director al companiei care a supravegheat lucrările, este şi el de părere că monumentul are un potenţial uriaş pentru educarea noilor generaţii. "Este complementar muzeelor de la fostele lagăre de concentrare, deoarece explică foarte bine cum au fost posibile ororile nazismului. Şcolile din regiune organizează mai întâi excursii la Auschwitz şi apoi vin aici".
Au existat şi voci extrem de critice, precum Consiliul Central al Evreilor din Germania, care spune că autorităţile ar trebui să finanţeze cu prioritate conservarea acelor locuri în care au fost duse victimele, precum lagărele de concentrare.
Preşedintele Consiliului, Josef Schuster, a declarat pentru DW că statul german are ca obligaţie principală îngrijirea monumentelor în memoria victimelor, atât în Germania căt şi în Polonia, deoarece "acele locuri creează o puternică empatie cu victimele, şi sperăm să insuflăm asta şi generaţiilor care vin. Abia după ce se face tot ce trebuie în această privinţă putem vorbi de justificarea unor investiţii de milioane în clădirile din care au ieşit criminalii".
Interes crescut în conservarea site-urilor naziste
Vogelsang este doar ultimul exemplu dintr-o serie de investiţii majore în refacerea site-urilor istorice legate de regimul nazist, în ultimele două decenii acestea multiplicându-se ca urmare a numărului tot mai mare de vizitatori, dar şi ca expresie a dorinţei autorităţilor de a păstra mărturii pentru generaţiile viitoare.
În deceniile de după război, interesul a fost concentrat exclusiv asupra lagărelor de concentrare legate de Holocaust. Site-urile naziste erau fie interzise publicului, multe fiind alocate forţelor armate ale Germaniei sau ale NATO, fie pur şi simplu erau lăsate în paragină, ca un semn că naţiunea naţiunea germană dorea să uite cât mai repede acele pagini de istorie.
La sfârşitul Războiului Rece, trupele SUA au abandonat Obersalzberg, unde se afla reşedinţa lui Hitler din munţi, cunoscută sub numele de Berghof, trupele belgiene au părăsit Vogelsang, iar ruşii au plecat din zone precum Prora, locul de vacanţă al naziştilor din regiunea Rügen de la Marea Baltică, aflat pe teritoriul fostei RDG.
Imediat, mulţi curioşi au fost atraşi de aceste vestigii, mai ales tineri care doreau să vadă cum au ajuns bunicii lor să îl urmeze pe Hitler, iar autorităţile au trebuit să ia măsuri, fiind îngrijorate şi de perspectiva transformării lor în adevărate locuri de pelerinaj pentru neo-nazişti.
"Martorii oculari ai acelor timpuri se sting, există tot mai puţini oameni care pot depune mărturii despre acele timpuri, iată de ce astfel de clădiri devin din ce în ce mai importante" spune Axel Drecoll, director al muzeului din Obersalzberg.
Guvernul Bavariei plănuieşte să extindă de peste două ori suprafaţa muzeului din Obersalzberg deoarece numărul de vizitatori a fost de cinci ori mai mare decât estimările iniţiale, de 30.000 pe an, făcute în momentul inaugurării din 1999. Asfel, în 2015 au fost 171.727 vizitatori, incluzând aici şi 543 de clase şcolare – în creştere de la 339, în anul precedent.
În mijlocul Berlinului, pe locul unde se aflau sediile unor organizaţii naziste precum Gestapo şi SS, s-a deschis în 2010 Memorialul “Topografia Terorii”, care este deja una dintre cele mai vizitate atracţii turistice, cu peste un milion de vizitatori în fiecare an.
Clădirile naziste din Nuremberg, martore ale grandioaselor parade naziste, inclusiv tribuna de unde Hitler s-a adresat mulţimii de peste jumătate de milion de oameni, sunt astăzi atât de degradate încât oficialii oraşului au planificat lucrări de reparaţii în valoare de 75 de milioane de euro.
"Nu este vorba de restaurare sau de reconstrucţie, ci de lucrări de conservare a stării lor actuale, deoarece vrem ca generaţiile viitoare să aibă un loc în care să-şi poată confrunta istoria", a declarat primarul oraşului Nuremberg, Ulrich Maly.
"Niciun neo-nazist nu se va simţi confortabil la Vogelsang"
Odată cu redeschiderea fostelor obiective naziste, directorii muzeelor şi oficialii din turism spun că sunt foarte conştienţi de riscul apariţiei aşa numitului "turism negru", generat de fascinaţia pentru grandoarea regimului nazist.
"Există în noi toţi o fascinaţie a lucrurilor oribile pe care oamenii şi le fac unii altora," spune Lennon. "Explicaţiile din muzeu sunt însă foarte atent formulate; în ceea ce priveşte motivaţiile pe care le au vizitatorii, asta e o cu totul altă poveste şi nu poate fi pusă pe seama autorităţilor germane sau a muzeologilor. Abordarea pe care germanii au avut-o la realizarea documentării, precum şi deschiderea pe care au aratat-o permanent au fost ireproşabile".
Engehausen a spus că este "destul de sigur că niciun neo-nazist nu se va simţi confortabil văzând expoziţia din Vogelsang". Cu toate acestea, neo-naziştii se pare că vizitează frecvent aceste locuri. Există fotografii pe care aceştia şi le-au făcut purtând bannere sau stând alături de statuia purtătorului de torţă.
În munţi, la Obersalzberg, extinderea complexului expoziţional va cuprinde şi ruinele vilei Berghof a lui Hitler. Peisajul a fost însă subtil schimbat, în jurul casei au crescut copaci înalţi care fac imposibilă replicarea faimoasei panorame alpine pe care Hitler o admira în imaginile din epocă. Scopul a fost să se sublinieze astfel efemeritatea puterii dictatorului. "În mod deliberat încercăm să diminuăm din fascinaţia pe care acest loc o emană" a declarat Drecoll.
Cu toate acestea, în fiecare an, mai ales în jurul datei de 20 aprilie, ziua de naştere a lui Hitler, pe ruinele vilei sunt găsite lumânări arse.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
