Ţesături de interior, icoane şi mobilier crestat, pictat, ceramică, furci şi roţi de tors, publicaţii socio-etnografice din perioada interbelică vor putea fi cumpărate de la Târgul de Antichităţi, organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în perioada 21-23 iunie, şi deschis între orele 10.00 - 18.00, anunţă organizatorii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În preajma Sânzienelor, peste 40 de colecţionari din toată ţara vin la Târgul de antichităţi de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român cu fel de fel de obiecte vechi. 

Printre obiectele puse în vânzare vor fi: piese de costum ţărănesc, ţesături de interior (covoare, ştergare, feţe de pernă şi feţe de masă), icoane pe lemn şi pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat - lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri, ceramică, doniţe, vase din lemn, putinei, căuce, furci şi roţi de tors, fuse, vârtelniţe, felinare, ceasuri, candelabre, piuliţe şi râşniţe de alamă, dar şi publicaţii socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice.

Publicul va găsi aici prăjituri, turtă dulce, cozonaci, miere, dar şi bragă sau ţuică . Nu vor lipsi plantele de leac.

Preţul unui bilet de intrare este 8 lei, iar pentru elevi, studenţi, pensionari - 4 lei.

În tradiţia românească, la 24 iunie este sărbătorit Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica). 

De obicei, Biserica sărbătoreşte ziua morţilor sfinţilor, adică ziua naşterii lor pentru viaţă veşnică. Uneori însă e sărbătorită şi ziua de naştere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărţile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregăteşte naşterea „Soarelui”, Iisus Hristos.

"Sânzienele sunt nişte zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii. De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene şi îşi împletesc din ele cununi şi cingători. Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri şi cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri. De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găseşti mai uşor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este aşa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară şi îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor. De Sânziene este interzis să te scalzi. În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!", scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor româneşti (Humanitas, 1998). 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.