Romanul ”Frankenstein”, scris de Mary Shelley, a prezis un concept-cheie în biologia evoluţionistă, definit în mod formal de oamenii de ştiinţă la peste 100 de ani după publicarea acestui volum în secolul al XIX-lea, potrivit unui studiu publicat vineri, informează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Noul studiu, intitulat ”Frankenstein and the Horrors of Competitive Exclusion” (”Frankenstein şi ororile excluderii competitive”), publicat în revista BioScience, se inspiră dintr-o scenă esenţială din acel roman gotic din 1816, în care monstrul denumit ”Creatura” îi cere creatorului său, Victor Frankenstein, să repete procedeul de reînviere a morţilor şi să îi ofere astfel o soţie, cerându-i, de asemenea, să îi permită să trăiască alături de aceasta ”în vasta sălbăticie din America de Sud”.

Spre deosebire de filmul ”Bride of Frankenstein” din 1933, personajul Victor Frankenstein din romanul lui Mary Shelly decide în cele din urmă să nu repete experimentul, temându-se că cei doi ”morţi-vii” ar putea duce la apariţia unei noi rase de creaturi care ar putea să determine dispariţia completă a speciei umane de pe Pământ.

Utilizând o serie de presupuneri despre acea creatură, descrisă în roman ca un bărbat înalt de 2,44 metri, capabil să mănânce o varietate mult mai largă de resurse alimentare decât oamenii şi dispunând de abilitatea de a se vindeca miraculos după ce a fost împuşcat în umăr, noul studiu a realizat o proiecţie matematică, potrivit căreia o populaţie cu astfel de creaturi ar putea să crească şi să ajungă la un număr suficient de mare pentru a duce la dispariţia speciei umane peste aproximativ 4.000 de ani.

Decizia personajului Victor Frankenstein a anticipat un concept pe care oamenii de ştiinţă l-au definit în anii 1930 cu ajutorul sintagmei ”excludere competitivă”, ce ilustrează limitele de expansiune a vieţii, atunci când animalele sau oamenii sunt obligaţi să concureze pentru aceleaşi resurse limitate.

Apariţia timpurie a acestei idei într-un roman din literatura populară evidenţiază felul în care oamenii intuiesc foarte repede anumite concepte ştiinţifice fundamentale, a declarat Nathaniel Dominy, unul dintre autorii studiului.

”Oamenii posedă o înţelegere fundamentală despre anumite concepte precum nişa ecologică şi faptul că anumite specii se vor descurca bine în anumite habitate şi nu atât de bine în altele”, a adăugat Nathaniel Dominy, profesor de antropologie la Darmouth College din Hanover, un oraş din statul american New Hampshire.

În timp ce populaţia umană a crescut de peste şapte ori în intervalul de timp care a trecut de la publicarea romanului ”Frankenstein”, ajungând la 7,35 miliarde de persoane, mai multe sute de specii de animale au dispărut complet de pe Terra, multe dintre ele din cauza competiţiei cu oamenii sau a unor specii invazive aduse de oameni în habitatele lor.

”Dacă iei o specie invazivă, o pui într-un nou spaţiu, atunci ea începe să concureze cu ceea ce ocupă deja acea nişă”, a explicat profesorul Dominy.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.