Organizaţiile Reporteri Fără Frontiere şi ActiveWatch denunţă, într-o scrisoare deschisă, presiunile judiciare asupra unor jurnalişti români de investigaţie după o plângere formulată de primarul sectorului 4 din Bucureşti, Daniel Băluţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

După ce a depus o plângere penală, „fără dovezi”, transmit organizaţiile într-o scrisoare deschisă, procurorii români au început să interogheze jurnaliştii care au relatat nereguli privind achiziţii publice.

Cele două organizaţii avertizează cu privire la un „precedent periculos” cu posibil „efect paralizant asupra jurnaliştilor” şi cer o anchetă internă privind felul în care a fost tratată plângerea înaintată de primar. 

Reporters Sans Frontières şi ActiveWatch se adresează procurorului general al României, Gabriela Scutea, DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) - Oana Daniela Pâţu, procuror general adjunct, precum şi şefului Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru, şi ministrului Justiţiei, Stelian Ion.

În acest caz sunt implicaţi jurnalişti de la Newsweek şi Libertatea. Primarul sectorului 4, membru al Partidului Social Democrat, a depus o plângere penală susţinând, fără vreo dovadă, că jurnaliştii de la aceste publicaţii au fost implicaţi în şantaj organizat.

„Procurorii DIICOT, înainte de a face orice investigaţie independentă, au emis citaţii şi i-au chemat semnatarii articolelor pentru a-i interoga, inclusiv pe senior editorii celor două publicaţii, Newsweek România şi Libertatea (deţinută de Ringier Group), acceptând tacit afirmaţia primarului - până în prezent fără nicio acoperire -, cum că aceştia ar fi autorii, respectiv «autorii morali», ai aşa-numitului şantaj”, se arată în scrisoare.

Organizaţiile ţin să reaminească autorităţilor române că „relatarea subiectelor critice despre oamenii aflaţi la putere, în special despre cei care gestionează fonduri publice, este un drept puternic protejat al jurnaliştilor şi că este obligaţia autorităţilor Statului să garanteze exercitarea şi să protejeze implementarea acestor drepturi ale jurnaliştilor”. Este subliniat şi că publicarea colaborativă, în mass-media independente, este o practică standard şi nicidecum un indiciu de crimă organizată.

„Ne asteptăm şi facem apel la toate partidele politice să-i instruiască pe membrii care ocupă funcţii publice să accepte criticile publice şi investigaţiile jurnalistice şi să se abţină de la utilizarea instanţelor şi a procurorilor pentru a reduce la tăcere presa liberă şi critică.

Cerem DIICOT să dea o rezoluţie în acest caz cu cea mai mare celeritate, să facă publice toate documentele şi să elibereze imediat de obligaţia de confidenţialitate jurnaliştii implicaţi, deoarece aceştia au fost vizaţi de o campanie de discreditare fără a li se permite să se apere. Solicităm DIICOT să analizeze dacă procurorul responsabil a soluţionat acest caz în conformitate cu procedurile corecte şi obligaţiile etice şi, dacă este necesar, să numească un alt procuror pentru a da o rezoluţie.

Solicităm Inspecţiei Judiciare şi Procurorului General al României să înceapă o investigaţie cu privire la modul în care a fost tratată această plângere penală, dacă cererea ar fi putut fi analizată de alte instituţii la un nivel inferior celui DIICOT, dacă a fost prioritizată pentru că provine de la un primar în funcţie, dacă procurorii au efectuat cercetări preliminare pentru a stabili dacă cererea a avut vreo substanţă înainte ca jurnaliştii să fie chemaţi ca martori, în faţa procurorului. Facem apel la DIICOT să anunţe public dacă în acest caz s-au produs abuzuri, interferenţe ierarhice şi scurgeri în afara instituţiilor. Solicităm ca o astfel de investigaţie cu privire la modul în care procurorii DIICOT s-au ocupat de caz să se facă cu celeritate maximă, iar rezultatele să fie comunicate public cât mai curând posibil.

Îi cerem Ministrului Justiţiei să folosească rezultatul unei astfel de investigaţii pentru a facilita crearea unui flux de lucru clar pentru parchete atunci când se ocupă de astfel de plângeri penale ale oficialilor de la putere împotriva jurnaliştilor, având în vedere atât cazurile reale de şantaj, dar şi acuzele de şantaj care pot fi folosite doar ca instrumente de presiune asupra jurnaliştilor de către cei care ocupă funcţii publice”.

RSF va alerta Consiliul Europei în legătură cu acest caz de presiune judiciară asupra jurnaliştilor prin „Platforma pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor”. 

„Acest precedent periculos din România, care se află pe locul 48 în Indicele Mondial al Libertăţii Presei publicat de RSF în 2021, nu trebuie să se transforme într-o practică care are scopul de a reduce la tăcere jurnaliştii independenţi. Dimpotrivă, ne aşteptăm ca acest episod foarte perturbant să fie folosit de autorităţi ca o oportunitate importantă pentru a adopta toate măsurile adecvate pentru a preveni astfel de încălcări flagrante ale libertăţii presei”, a mai fost transmis.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.