Cercetările privind hormonii care reglează apetitul sunt pe buzele tuturor în perspectiva Premiului Nobel pentru Medicină, care va fi anunţat luni, odată cu deschiderea sezonului Premiilor Nobel 2026.
Câştigătorii celor şase premii Nobel pentru Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie vor fi dezvăluiţi zilnic, în perioada 5-12 octombrie.
Premiul Nobel pentru Medicină de luni, care va fi anunţat la ora 11:30, ar putea fi acordat cercetărilor care au deschis calea pentru medicamente destinate slăbirii, precum Ozempic şi Mounjaro, au declarat pentru AFP analiştii specializaţi în premiile Nobel.
Printre acestea s-ar putea număra cercetările privind microbiomul, descoperirea hormonilor leptină şi grelină, care reglează senzaţia de saţietate şi foame, precum şi cercetările privind un hormon eliberat de intestin după masă, care semnalează saţietatea, numit „peptidă de tip glucagon 1” (GLP-1), pe care medicamente precum Ozempic îl imită.
„Este foarte probabil ca una dintre aceste lucrări să fie recompensată cu Premiul Nobel”, a declarat David Pendlebury, directorul departamentului de analiză a cercetării din cadrul firmei de analiză a datelor Clarivate, care prezice potenţialii câştigători ai Premiului Nobel pe baza numărului de citări ale lucrărilor lor.
„Aş plasa GLP-1 în fruntea listei, tocmai datorită impactului său clinic enorm la nivel mondial”, a spus el.
Mulţi oameni de ştiinţă au adus contribuţii semnificative în acest domeniu, însă trei dintre cei menţionaţi frecvent ca posibili candidaţi la Premiul Nobel sunt endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst şi chimista americană de origine iugoslavă Svetlana Mojsov.
Ştiinţa pielii sau imunologia?
Dacă comitetul Nobel ar opta pentru o altă direcţie, cercetarea în domeniul celulelor stem privind modul în care pielea se regenerează şi vindecă rănile, ar putea fi premiate americana Elaine Fuchs şi colega sa britanică Fiona Watt, acestea fiind recunoscute ca lideri în domeniu, potrivit Annika Ostman, reporter ştiinţific la postul public suedez SR.
Distincţia ar putea fi acordată şi unei noi tehnici de imagistică, numită tomografie de coerenţă optică.
Tehnica neinvazivă utilizează lumina reflectată pentru a crea imagini transversale de înaltă rezoluţie ale ţesuturilor biologice, în special ale retinei şi nervului optic, permiţând medicilor să detecteze şi să monitorizeze bolile.
Un alt domeniu care ar fi putut atrage atenţia comitetului medical este cel al receptorilor de adeziune din sistemul imunitar, identificaţi de imunologul american Timothy Springer.
Aceşti receptori sunt puncte de prindere moleculare de pe celulele imune, care le ajută să se fixeze de vasele de sânge, să pătrundă în ţesuturi şi să ajungă la focarele infecţioase.
Acestea sunt esenţiale pentru coordonarea sistemului imunitar al organismului şi constituie obiectul cercetărilor privind tratamentul mai multor boli inflamatorii şi autoimune.
Ar putea fi premiate şi cercetările privind cancerul de sân sau secvenţierea ADN-ului, care au contribuit la combaterea coronavirusului.
Premiul pentru Medicină va fi urmat de premiile pentru Fizică, marţi, şi pentru Chimie, miercuri.
O scriitoare?
Câştigătorul premiului Nobel pentru literatură va fi anunţat joi, iar unii analişti sugerează că Academia Suedeză ar putea continua tendinţa de anul trecut, când premiul i-a fost acordat lui László Krasznahorkai, alegând o scriitoare, posibil din America Latină.
Scriitoarea argentiniană Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar putea fi una dintre opţiuni, a declarat pentru AFP criticul literar Lina Kalmteg.
Printre alţi autori menţionaţi adesea în speculaţiile privind Premiul Nobel se numără scriitoarea din Antigua şi America, Jamaica Kincaid, scriitoarea chineză Can Xue, australienii Gerald Murnane şi Alexis Wright, americanul Thomas Pynchon şi scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.
Toate privirile îndreptate spre Premiul pentru Pace
Probabil cel mai aşteptat premiu este cel care urmează să fie decernat vineri, premiul pentru Pace - singurul premiu Nobel acordat la Oslo.
Anul acesta, unii experţi au sugerat că juriul ar putea alege un laureat care să se bucure de un consens larg, după ce câştigătoarea de anul trecut, lidera opoziţiei venezuelene Maria Corina Machado, a stârnit controverse.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a făcut presiuni intense anul trecut pentru a obţine premiul - Machado i-a dăruit în cele din urmă medalia Nobel - iar comitetul este conştient că acesta va urmări din nou cu atenţie evenimentele.
„Întotdeauna există o activitate intensă de lobby şi, în cele din urmă, poate şi încercări de a exercita presiune asupra comitetului”, a declarat secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, într-un interviu acordat agenţiei AFP.
Printre posibilii laureaţi din acest an se numără un premiu comun acordat organizaţiei „Save the Children” şi lui Mykola Kuleba, un activist ucrainean pentru drepturile copiilor care militează pentru repatrierea copiilor ucraineni duşi ilegal în Rusia din teritoriile ocupate.
Printre acestea se numără şi Centrele de intervenţie în situaţii de urgenţă (ERR) din Sudan, o reţea vastă de voluntari care îşi riscă viaţa pentru a ajuta oamenii care se confruntă cu dubla ameninţare a războiului şi a foametei, precum şi Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), după ce anul 2025 a fost cel mai sângeros din istorie pentru această profesie.
Premiul Nobel pentru economie va încheia sezonul premiilor Nobel în 12 octombrie.
Medikatv.ro
