România, între promisiunea statului inteligent şi „adolescenţa digitală”. Lecţiile Ucrainei şi Estoniei, dar şi viitorul digitalizării statului român, dezbătute la Cotroceni

România, între promisiunea statului inteligent şi „adolescenţa digitală”. Lecţiile Ucrainei şi Estoniei, dar şi viitorul digitalizării statului român, dezbătute la Cotroceni

Joi, 19 noiembrie 2026, Palatul Cotroceni a găzduit cea de-a doua ediţie a Summitului pentru Guvernanţă Digitală, organizat de Edge Institute sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Evenimentul a avut peste 30 de speakeri anunţaţi, reprezentanţi ai administraţiei publice, oficiali guvernamentali, experţi internaţionali şi lideri din mediul privat, şi s-a desfăşurat pe două scene paralele, Scena principală şi Scena Wallet, cea din urmă dedicată portofelului european de identitate digitală. Playtech a participat la summit şi relatează în continuare principalele discuţii ale zilei.

La un an de la prima ediţie, Summitul pentru Guvernanţă Digitală a readus în atenţie problemele structurale ale administraţiei româneşti, dar şi oportunităţile pe care inteligenţa artificială, identitatea digitală şi viitoarele finanţări europene le pot aduce României.

Aşa a arătat lista speakerilor şi moderatorilor, conform programului evenimentului:

Scena principală

  • Robert Berza – director executiv, Edge Institute.
  • Nicuşor Dan – preşedintele României.
  • Luca Niculescu – prim-ministrul României.
  • Bogdan Dumitru – ministrul delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială.
  • Alexandru Nazare – ministrul Finanţelor.
  • Radu Burnete – consilier prezidenţial, Departamentul Politici Economice şi Sociale.
  • Valeriya Ionan – fostă ministră adjunctă a Transformării Digitale din Ucraina.
  • Ott Velsberg – fost Chief Data Officer al Guvernului Estoniei, expert în cadrul Tony Blair Institute for Global Change.
  • Marietje Schaake – Non-Resident Fellow la Cyber Policy Center şi Fellow la Institute for Human-Centered Artificial Intelligence, Stanford University, fostă europarlamentară.
  • Tamara Srzentić – fostă ministră a Administraţiei Publice, Societăţii Digitale şi Mass-Media din Muntenegru, fondatoarea Rebel Alliance.
  • George Cristian Tuţă – primarul Sectorului 1 al Capitalei.
  • Vasile Asandei – director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.
  • Nicolae Urs – conferenţiar universitar şi prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
  • Claudiu Bogdan – fondatorul platformei transparenta.eu.
  • Sergiu Manea – CEO al Băncii Comerciale Române (BCR).
  • Victor Negrescu – vicepreşedinte al Parlamentului European.
  • Dragoş Pîslaru – fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
  • Iulian Stanciu – fondatorul Inspire Asset Management şi membru în boardul Edge Institute.
  • Iulian Cîrciumaru – managing partner, V7 Capital.

Scena Wallet – portofelul european de identitate digitală

  • Mădălina Marcu – fostă secretară de stat în Guvernul României.
  • Adrian Bieschke – reprezentant al Ministerului Federal pentru Transformare Digitală şi Modernizarea Administraţiei din Germania, în cadrul diviziei pentru servicii de identitate, verificare şi wallet.
  • Rafał Sionkowski – director al Departamentului de Identificare Electronică din cadrul Centrului Central de Tehnologia Informaţiei din Polonia.
  • Christian Bormann – arhitect pentru identitate digitală şi criptografie al portofelului EUDI din Germania.
  • Maciej Mironiuk – director pentru identitate digitală şi plăţi de tip account-to-account în Europa Centrală şi de Est, Visa.
  • Thomas Rysgaard Christiansen – partener în cadrul Netcompany.
  • Jörg Lenz – Head of Industry Advocacy, Namirial.
  • Răzvan-Iulian Jiga – director general al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul MAI.
  • Viky Mănăilă – consilier onorific al ministrului Afacerilor Interne şi fost expert tehnic al Comisiei Europene pentru regulamentul eIDAS.
  • Dan Cîmpean – director al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
  • Gabriel David – reprezentant al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
  • Radu Postolache – preşedinte ANIS şi director general Qualysoft.
  • Cristian Movilă – preşedintele Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), fondator şi CEO OptiComm.AI.
  • Marius Mălăiaş – director de management de produs pentru segmentul consumatorilor, Bitdefender.
  • Tudor Stoica – fondator şi CEO OrchestrateID.

Gazda evenimentului şi moderatorii

  • Oana Maniţiu – jurnalistă Context.ro, gazda evenimentului.
  • Diana Stafie – membră a boardului Edge Institute.
  • Diana Oncioiu – jurnalistă Dela0.ro.
  • Melany Paşca – director de politici publice, Edge Institute.
  • Victor Guzun – membru al boardului Edge Institute.
  • Răzvan Foncea – cercetător în politici publice, Edge Institute.
  • Ramona Sîrbu – moderatoare a panelului dedicat sectorului privat.
  • Robert Berza – director executiv, Edge Institute.

Cine a fost la eveniment

În primul rând, pe Scena principală au urcat Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, care a deschis şi a închis lucrările şi a moderat panelul despre bugetul european pentru digitalizare, şi preşedintele Nicuşor Dan, într-o discuţie moderată de Diana Stafie despre direcţiile strategice ale României.

Tot aici au susţinut intervenţii principale Valeriya Ionan, despre parcursul Ucrainei de la guvernare digitală la un stat agentic, Ott Velsberg, despre inteligenţa artificială în administraţia publică, date, infrastructură şi cazuri de utilizare, Marietje Schaake, de la Stanford University, despre puterea tehnologică şi utilizarea etică a AI, şi Tamara Srzentić, despre leadership digital în Muntenegru şi California.

Un panel dedicat digitalizării de jos în sus şi rolului administraţiei publice locale i-a reunit pe George Cristian Tuţă, Vasile Asandei, Nicolae Urs şi Claudiu Bogdan, moderat de Diana Oncioiu. Ministrul delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială, Bogdan Dumitru, a vorbit într-o discuţie moderată de Diana Stafie despre drumul de la programul de guvernare la smartphone-ul cetăţeanului, iar premierul Luca Niculescu a abordat direcţiile de acţiune pentru România în era inteligenţei artificiale, într-un fireside moderat de Melany Paşca.Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2026/foto: Ozana Mazilu (Playtech)

Sesiunile de după-amiază au adus pe scenă un panel despre impactul digitalizării şi al AI, cu ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, consilierul prezidenţial Radu Burnete şi Sergiu Manea, moderat de Oana Maniţiu, şi un panel final despre ultimul mare buget european pentru digitalizare, cu Victor Negrescu, Dragoş Pîslaru, Iulian Stanciu şi Iulian Cîrciumaru, moderat de Robert Berza.

Scena Wallet a fost deschisă de Melany Paşca, cu o intervenţie despre contextul românesc şi miza pentru Europa, urmată de Mădălina Marcu, care a vorbit despre transformarea digitală a României şi importanţa identificării electronice sigure. Adrian Bieschke, Rafał Sionkowski şi Christian Bormann au împărtăşit lecţiile echipelor guvernamentale de wallet din Polonia şi Germania, într-un panel moderat de Victor Guzun, iar Maciej Mironiuk, Thomas Rysgaard Christiansen şi Jörg Lenz au adus perspectivele Visa, Netcompany şi Namirial despre rolul sectorului privat în accelerarea adopţiei, într-un panel moderat de Melany Paşca.

Partea demonstrativă a scenei le-a aparţinut lui Răzvan-Iulian Jiga şi Viky Mănăilă, care au prezentat în direct MVP-ul RO Wallet, şi echipei tehnice a STS, cu registrul naţional de furnizori şi beneficiari. Dan Cîmpean şi Gabriel David au discutat despre integrarea portofelului în sectorul public, într-un panel moderat de Răzvan Foncea, iar Radu Postolache, Cristian Movilă, Marius Mălăiaş şi Tudor Stoica au analizat rolul companiilor româneşti în ecosistem, într-un panel moderat de Ramona Sîrbu. Răzvan Foncea a încheiat lucrările scenei.

Nicuşor Dan, despre maturizarea României şi provocările digitalizării

Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit despre nevoia unui consens naţional privind digitalizarea şi inteligenţa artificială, dar şi despre diferenţa dintre adoptarea rapidă a tehnologiei şi capacitatea oamenilor de a o utiliza responsabil.

Datele studiilor realizate de Edge Institute arată amploarea fenomenului. Aproximativ 98% dintre liceeni au folosit deja inteligenţa artificială, iar 84,2% dintre cei care au utilizat asemenea instrumente le folosesc pentru şcoală cel puţin săptămânal. Totodată, 45,5% dintre elevii care apelează la AI pentru activităţi şcolare declară că utilizează informaţiile generate fără să le verifice, iar aproximativ 30% preiau frecvent răspunsurile aproape ca atare.

În economie, 61,7% dintre companiile româneşti cu cel puţin zece angajaţi folosesc inteligenţa artificială într-o formă sau alta, însă doar 13,5% o utilizează regulat şi numai 3,3% au integrat-o în procesele organizaţionale. Doar 20% dintre firme au implementat măsuri de formare a angajaţilor în acest domeniu.

Nicuşor Dan a precizat că utilizează instrumente AI în special pentru sinteze, inclusiv în zona politicii externe, şi, mult mai rar, pentru matematică. În opinia sa, folosirea AI în instituţiile publice trebuie însoţită de reguli clare privind confidenţialitatea şi securitatea informaţiilor deţinute de stat.

„Instrumentul de AI pe care îl folosesc îmi face diferite sinteze foarte interesante, de la politică externă până la, foarte rar, matematică”, a declarat preşedintele, explicând că apelează la tehnologie pentru a pune cap la cap informaţii pe care le cunoaşte deja.

În cadrul discuţiei, Diana Stafie a adus în atenţie şi fenomenul cunoscut sub denumirea de „shadow AI”, care presupune utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială la locul de muncă, în afara unui cadru instituţional formal.

Potrivit datelor unui studiu realizat de Edge Institute împreună cu Administraţia Prezidenţială, la care au participat peste 11.000 de angajaţi din administraţia centrală, aproape jumătate dintre aceştia folosesc săptămânal inteligenţa artificială la serviciu. Totodată, aproape jumătate dintre angajaţii chestionaţi nu beneficiază de acces oferit de instituţie, apelând la conturi personale.

Situaţia ridică probleme importante de securitate, în special atunci când funcţionarii lucrează cu informaţii confidenţiale. Nicuşor Dan a subliniat că instrumentele AI comerciale nu pot fi utilizate direct pentru prelucrarea unor informaţii sensibile ale statului şi că trebuie identificat un mecanism adecvat în acest sens.

Preşedintele a afirmat că României îi lipseşte în prezent o strategie coerentă privind utilizarea inteligenţei artificiale la nivelul statului, dar că a discutat cu ministrul responsabil de digitalizare şi se aşteaptă la elaborarea unui asemenea cadru.

În acest context, trebuie precizat că România are deja, oficial, o Strategie naţională în domeniul inteligenţei artificiale pentru perioada 2024-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 832 din 11 iulie 2024. Problema ridicată la summit priveşte însă necesitatea unor politici clare, aplicabile şi a unor planuri concrete de implementare în administraţia publică.

Dincolo de strategie, preşedintele a insistat asupra nevoii de rezultate şi asupra unei colaborări mai rapide între administraţie, companii şi mediul academic. Un exemplu menţionat a fost Just.AI, proiect al Administraţiei Prezidenţiale, lansat în luna mai 2026, dedicat utilizării inteligenţei artificiale în sistemul judiciar, în jurul căruia instituţiile relevante s-au arătat deschise colaborării.

În ceea ce priveşte stadiul concret al iniţiativei, Nicuşor Dan a explicat că, exceptând una sau două instituţii, aproape toate entităţile implicate s-au arătat dispuse să colaboreze, inclusiv instituţii între care există în mod tradiţional divergenţe. În prezent, sunt purtate discuţii privind viitoarea arhitectură a relaţiei dintre inteligenţa artificială şi instituţiile din sistemul judiciar. Conceptul există deja, următoarea etapă fiind transformarea acestuia într-un plan de acţiune.

Procesarea automată a documentelor, o soluţie pentru românii din diaspora

Un alt subiect abordat a fost relaţia românilor din diaspora cu administraţia. Programările online reprezintă doar o primă etapă, iar următorul pas ar trebui să fie procesarea automată a documentelor, inclusiv în activitatea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

O asemenea schimbare ar putea reduce timpul de aşteptare şi volumul activităţilor repetitive, însă trebuie implementată cu atenţie la confidenţialitate, securitate şi protejarea intereselor statului român.

În prezent, colaborarea dintre sectorul public, companii, universităţi şi societatea civilă rămâne lentă. Nicuşor Dan a spus că progresul înregistrat faţă de anul trecut este limitat şi că statul are nevoie de specialişti capabili să gestioneze proiectele într-un ritm diferit. Una dintre soluţii ar fi atragerea unor profesionişti din mediul privat în administraţie.

Un moment interesant al întâlnirii a fost acela în care preşedintele le-a cerut reprezentanţilor mediului privat aflaţi în sală să ridice mâna dacă ar fi dispuşi să lucreze în administraţia publică. Ulterior, acesta a solicitat ca datele de contact ale persoanelor interesate să fie colectate, subliniind că invitaţia sa nu a fost una pur simbolică.

Nicuşor Dan a explicat că îşi aminteşte foarte bine discuţia de la ediţia precedentă a summitului şi că se temea încă de atunci că, în ciuda bunelor intenţii ale tuturor celor implicaţi, colaborarea dintre stat şi mediul privat nu va produce suficiente rezultate într-un an.

Preşedintele a apreciat drept un pas important existenţa unui ministru dedicat digitalizării şi a susţinut ideea aducerii Autorităţii pentru Digitalizarea României în subordinea prim-ministrului.

În acelaşi timp, a făcut apel la mediul privat să participe direct la definirea proiectelor, pentru ca statul să nu piardă ani întregi elaborând strategii şi planuri fără rezultate concrete.

România trebuie să treacă de la mii de proiecte la câteva priorităţi majore

Întârzierile în digitalizarea României generează deja un cost economic important. Potrivit unui studiu realizat de Edge Institute în 2026, românii din diaspora cheltuiesc aproximativ 1,54 miliarde de euro anual pentru deplasările în România necesare rezolvării unor probleme administrative care ar putea beneficia de soluţii digitale.

Estimarea are la bază un sondaj realizat în rândul a 2.717 respondenţi din diaspora şi porneşte de la o populaţie de referinţă de patru milioane de români aflaţi în străinătate. Aproximativ 38,5% dintre respondenţi au fost nevoiţi să călătorească în România în ultimul an pentru rezolvarea unei probleme administrative.

Viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, reprezintă o oportunitate majoră pentru continuarea proiectelor de digitalizare şi pentru creşterea capacităţii administrative a statului. În cadrul discuţiilor au fost avansate estimări de ordinul miliardelor de euro, însă alocările finale vor depinde de negocierile europene.

Provocarea nu va fi însă doar atragerea banilor, ci alegerea investiţiilor potrivite.

Nicuşor Dan a comparat abordarea României din cadrul PNRR, unde, potrivit cifrelor invocate de acesta, au fost incluse aproximativ 20.000-30.000 de proiecte, cu cea a Irlandei, care a avut şapte proiecte. În opinia sa, următoarele finanţări europene trebuie concentrate în iniţiative esenţiale, care răspund unor nevoi clare şi pot fi implementate integral.

Preşedintele consideră, de asemenea, că digitalizarea este unul dintre domeniile în care nu există un conflict fundamental de viziune între administraţie şi mediul privat. Ambele părţi îşi doresc progresul tehnologic, însă dificultatea constă în coordonarea eforturilor şi transformarea acestei voinţe comune în proiecte concrete, cu obiective şi termene bine stabilite.

Preşedintele a folosit metafora adolescenţei pentru a descrie etapa în care se află societatea românească în procesul său de maturizare. Aplicată digitalizării, această caracterizare surprinde destul de bine situaţia actuală: există voinţă atât în administraţie, cât şi în mediul privat, dar maturizarea presupune prioritizare, continuitate şi capacitatea de a renunţa la fragmentarea resurselor.

Întrebat în ce etapă a maturizării se află societatea românească, Nicuşor Dan a răspuns, cu umor, „Adolescenţă”, adăugând ulterior: „Dar e mai bine decât pubertate”.

Digitalizarea administraţiei locale nu înseamnă mutarea birocraţiei pe internet

O perspectivă mai apropiată de problemele cotidiene ale românilor a fost oferită în cadrul panelului dedicat administraţiei publice locale, la care a participat şi primarul Sectorului 1, George Cristian Tuţă.

Discuţiile au evidenţiat diferenţele dintre primăriile din România în ceea ce priveşte maturitatea digitală, dar şi necesitatea de a evalua cât de utilizate sunt, în realitate, serviciile electronice implementate de autorităţi.

Printre exemplele abordate s-au numărat formalităţile fiscale asociate achiziţionării unei maşini sau a unei locuinţe, precum şi procedurile mai complexe din domeniul construcţiilor. În anumite situaţii, dificultăţile nu ţin exclusiv de lipsa tehnologiei, ci de legislaţie şi de multitudinea etapelor administrative.

Una dintre ideile recurente a fost că digitalizarea unui proces birocratic nu îl face automat mai eficient. Dacă toate etapele inutile sunt păstrate şi transferate într-o aplicaţie, cetăţeanul va continua să se confrunte cu aceleaşi probleme, chiar dacă nu mai este nevoit să se deplaseze fizic la ghişeu.

Au fost abordate şi transparenţa instituţională, accesul la datele publice, dificultatea prelucrării documentelor publicate de autorităţi şi riscurile de securitate cibernetică. Pe măsură ce administraţiile locale transferă tot mai multe activităţi în mediul digital, protejarea infrastructurii şi a informaţiilor cetăţenilor devine la fel de importantă precum dezvoltarea serviciilor propriu-zise.

RO Wallet ar putea schimba relaţia românilor cu instituţiile şi companiile

Una dintre temele centrale ale summitului a fost RO Wallet, versiunea românească a portofelului european de identitate digitală. Proiectul urmăreşte să le permită cetăţenilor să utilizeze documente şi atribute oficiale direct de pe telefon, în relaţia cu instituţiile publice şi companiile.

Conform calendarului european, statele membre trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor un asemenea portofel până la sfârşitul anului 2026. La summit a fost realizată o demonstraţie a versiunii funcţionale a aplicaţiei.

Deşi în comunicările organizatorilor summitului fusese menţionată luna decembrie, potrivit calendarului comunicat de Guvern în noiembrie 2026, lansarea oficială a RO Wallet în România este programată pentru 14 ianuarie 2027.

Printre primele funcţionalităţi se vor număra utilizarea datelor de identificare personală, permisul de conducere mobil, atestatele privind domiciliul şi reşedinţa, precum şi verificarea vârstei.

Pentru ca portofelul să devină util, nu este suficient ca statul să lanseze aplicaţia. Instituţiile şi companiile trebuie să îşi adapteze serviciile astfel încât să poată accepta şi verifica informaţiile transmise prin aceasta. Experienţele Germaniei şi Poloniei, alături de contribuţiile companiilor private, au fost prezentate drept repere pentru dezvoltarea ecosistemului românesc.

Ucraina a construit şi dezvoltat servicii digitale inclusiv în plin război

Experienţa Ucrainei a arătat cum o viziune clară şi o arhitectură instituţională coerentă pot accelera transformarea digitală chiar şi într-un context extrem.

După crearea Ministerului Transformării Digitale în 2019, guvernul de la Kiev a introdus funcţii de Chief Digital Transformation Officer la nivelul ministerelor şi a format în Parlament o comisie dedicată digitalizării. Această structură i-a permis vicepremierului responsabil de domeniu să coordoneze reformele la nivel naţional şi regional.

Viziunea asumată a fost construirea celui mai convenabil stat digital din lume. Potrivit reprezentantei Ucrainei, Valeriya Ionan, fiecare serviciu sau produs propus a fost evaluat în funcţie de contribuţia sa la acest obiectiv. Dacă un proiect nu apropia administraţia de viziunea stabilită, nu era continuat.

Un rol important l-a avut şi aducerea în guvern a unor profesionişti din sectorul privat, care nu acceptau automat explicaţia potrivit căreia procedurile publice trebuie să dureze luni. Ei au revizuit fluxurile şi regulile pentru a identifica etapele care puteau fi simplificate.

Rezultatul emblematic este Diia, ecosistem care include aplicaţia de stat, portalul de servicii, platforme de educaţie digitală şi sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi Diia Engine, o platformă open-source pentru dezvoltarea sistemelor şi registrelor digitale.

Lansată înaintea invaziei ruse la scară largă din februarie 2022, aplicaţia a continuat să fie dezvoltată în timpul războiului, oferind zeci de documente şi servicii şi schimbând aşteptările cetăţenilor privind interacţiunea cu statul.

Lecţia Ucrainei este că oamenii nu trebuie să stea la cozi sau să petreacă ore pentru a obţine un serviciu public, iar comunicarea cu administraţia ar trebui să fie la fel de simplă precum utilizarea unei aplicaţii comerciale.

Estonia: mai puţine strategii, responsabilitate individuală mai clară

Prezentarea Estoniei a insistat asupra diferenţei dintre o strategie generală şi un plan de acţiune în care sunt stabilite impactul urmărit, instituţia implicată şi persoana concretă responsabilă.

Ott Velsberg, fost Chief Data Officer al Guvernului Estoniei, a criticat practica prin care responsabilitatea este atribuită generic unei organizaţii sau unei adrese de e-mail. Pentru ca proiectele să avanseze, trebuie să existe o persoană identificabilă care răspunde de implementare.

Abordarea estoniană combină finanţarea centrală şi sprijinul practic cu responsabilitatea instituţiilor pentru propriile domenii. Echipele centrale oferă ajutor în definirea problemelor, cartografierea datelor, realizarea prototipurilor şi găsirea finanţării, dar implementarea rămâne în sarcina agenţiei competente.

Inteligenţa artificială şi învăţarea automată sunt folosite în mai multe domenii: identificarea riscurilor de fraudă fiscală, anticiparea şomajului de lungă durată, personalizarea serviciilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, evaluarea unor riscuri medicale, detectarea tăierilor de pădure cu ajutorul imaginilor satelitare şi predicţia accidentelor rutiere.

Aceste aplicaţii ridică însă şi dileme. Dacă statul estimează că o persoană îşi va pierde locul de muncă sau că o companie riscă să intre în insolvenţă, trebuie să decidă cui, când şi în ce condiţii îi comunică informaţia. O predicţie poate ajuta la prevenirea unei probleme, dar poate produce şi efecte negative dacă este prezentată fără context.

Fără date administrate corect, proiectele AI eşuează

Una dintre cele mai ferme concluzii ale intervenţiei reprezentantului Estoniei a fost că multe proiecte digitale nu eşuează din cauza tehnologiei, ci din cauza guvernanţei slabe a datelor.

Potrivit cifrelor prezentate de Ott Velsberg la summit, la începutul procesului, doar aproximativ 20% dintre registrele administraţiei estoniene aveau o persoană responsabilă. În unele cazuri, registre fundamentale nu aveau un proprietar clar al datelor, iar descrierile sistemelor informatice erau incomplete sau depăşite, ceea ce făcea dificilă identificarea informaţiilor disponibile şi reutilizarea lor.

Estonia a început în 2022 dezvoltarea unui portal naţional de date, care reuneşte într-un singur loc informaţii despre datele deschise şi restricţionate ale statului.

Conform prezentării de la Cotroceni, după aproximativ trei ani de lucru, peste 90% dintre bazele de date şi registrele guvernamentale aveau desemnaţi responsabili pentru administrarea datelor, iar descrierile majorităţii bazelor fuseseră actualizate.

Recomandarea transmisă României a fost ca proiectele să nu fie amânate până când toate datele devin perfecte. Îmbunătăţirea calităţii şi construirea serviciilor trebuie să se desfăşoare în paralel, deoarece standardul de calitate depinde şi de utilizarea concretă a datelor.

În schimb, fiecare instituţie trebuie să aibă responsabili clari, iar administraţia ar trebui să dispună de un Chief Data Officer la nivel naţional.

Servicii proactive, dar sub controlul cetăţeanului

Estonia explorează şi conceptul de geamăn digital al cetăţeanului, prin care fiecare persoană ar urma să stabilească gradul în care statul poate acţiona proactiv şi canalele prin care comunică cu ea.

Oamenii ar putea decide ce acţiuni poate realiza un agent digital în numele lor, inclusiv pentru coordonarea unor servicii medicale personale sau familiale.

Modelul urmăreşte însă să păstreze controlul la nivelul individului. În Estonia există deja mecanisme prin care cetăţenii pot verifica accesarea anumitor date personale de către instituţii, iar utilizarea informaţiilor deţinute de stat în servicii private poate fi realizată prin mecanisme bazate pe consimţământ.

Exemplul oferit în timpul summitului a fost obţinerea unui credit: în loc să completeze mai multe formulare, o persoană poate permite temporar accesul la datele necesare, facilitând obţinerea unor oferte personalizate într-un timp mult mai scurt.

Cine controlează inteligenţa artificială şi cât de vulnerabilă este Europa

Una dintre intervenţiile care au depăşit sfera strict administrativă a digitalizării i-a aparţinut lui Marietje Schaake, cercetătoare afiliată Stanford University, fostă membră a Parlamentului European şi autoarea volumului „The Tech Coup”.

Aceasta a abordat inteligenţa artificială din perspectiva redistribuirii puterii între guverne, cetăţeni şi marile corporaţii tehnologice.

În viziunea sa, concentrarea puterii tehnologice în mâinile unui număr restrâns de companii private reprezintă o provocare pentru democraţie. Aceste organizaţii nu mai influenţează doar economia, ci şi accesul la informaţie, securitatea naţională, viaţa privată şi chiar desfăşurarea conflictelor militare.

Printre exemplele discutate s-au numărat tehnologiile de supraveghere, programele spyware utilizate împotriva jurnaliştilor sau a reprezentanţilor opoziţiei politice şi dependenţa infrastructurii de comunicaţii a unor state de serviciile furnizate de companii private.

Schaake a atras atenţia şi asupra dependenţei Europei de infrastructura tehnologică americană, inclusiv de serviciile cloud, în contextul în care legislaţia unor state poate avea efecte dincolo de propriile graniţe.

Un exemplu menţionat a fost CLOUD Act, legislaţia americană care permite autorităţilor competente, în anumite condiţii legale, să solicite date aflate sub controlul furnizorilor de servicii supuşi jurisdicţiei Statelor Unite, inclusiv atunci când acestea sunt stocate în alte ţări.

Un alt aspect problematic este dezechilibrul informaţional dintre companiile care dezvoltă inteligenţă artificială şi instituţiile care ar trebui să supravegheze aceste tehnologii. Accesul cercetătorilor independenţi la date, modele şi infrastructură de calcul reprezintă una dintre provocările acestei perioade.

În opinia sa, Europa nu ar trebui să privească dezvoltarea tehnologică exclusiv prin prisma competitivităţii economice. Suveranitatea digitală, securitatea naţională, protecţia drepturilor fundamentale şi consolidarea democraţiei trebuie să facă parte din aceeaşi strategie.

Lecţia Muntenegrului şi a Californiei: statul trebuie să înveţe din propriile greşeli

O altă perspectivă asupra reformării administraţiei a fost oferită de Tamara Srzentić, care a adus în discuţie experienţa sa în transformarea serviciilor publice şi a explicat de ce modelul tradiţional de implementare a proiectelor nu mai este suficient pentru dezvoltarea serviciilor digitale.

În administraţia clasică, un proiect este definit înainte de începerea lucrărilor, primeşte finanţare, este implementat, iar echipa care s-a ocupat de el poate fi desfiinţată odată cu încheierea contractului.

Pentru construirea unor drumuri sau poduri, această abordare poate funcţiona, însă în cazul serviciilor digitale şi al inteligenţei artificiale, rezultatele trebuie evaluate şi îmbunătăţite permanent.

Alternativa propusă este trecerea de la gândirea bazată pe proiecte la gândirea bazată pe produse şi servicii. Echipele responsabile trebuie să continue să lucreze după lansare, să colecteze feedback şi să aibă libertatea de a modifica soluţiile atunci când acestea nu răspund nevoilor utilizatorilor.

Un exemplu prezentat a fost cel al incendiilor devastatoare care au afectat Los Angeles în ianuarie 2025. În loc să se limiteze la simplificarea formularelor pe care victimele trebuiau să le completeze, echipele implicate au consultat direct oamenii afectaţi, pentru a identifica problemele lor reale şi pentru a transmite priorităţile către autorităţile competente.

Experienţa a evidenţiat importanţa echipelor multidisciplinare, a capacităţii de a lua decizii cât mai aproape de problema concretă şi a unui mediu profesional în care schimbarea direcţiei unui proiect nu este interpretată automat drept un eşec.

Ideea nu este ca guvernele să imite viteza companiilor tehnologice, renunţând la mecanismele democratice de control, ci să devină mai receptive la nevoile societăţii.

Educaţia trebuie să ţină pasul cu adoptarea AI

Atât experienţele internaţionale, cât şi datele din România arată că simpla disponibilitate a instrumentelor AI nu înseamnă utilizare responsabilă.

Estonia a iniţiat programe prin care elevii din învăţământul secundar beneficiază de acces la instrumente de inteligenţă artificială. În cazul copiilor mai mici, potrivit abordării prezentate la summit, accentul trebuie pus mai întâi pe înţelegerea datelor, protecţia vieţii private şi securitate. În paralel, statul investeşte în programe de formare pentru populaţie.

Tema a apărut şi în discuţia cu Nicuşor Dan, care a spus că încearcă să îşi protejeze copiii de dependenţa digitală şi îi încurajează să gândească înainte de a apela la tehnologie.

Într-un moment mai personal al discuţiei, preşedintele a vorbit despre modul în care îşi pregăteşte cei doi copii, în vârstă de patru şi zece ani, pentru o lume în care tehnologia va juca un rol tot mai important.

„Deocamdată, încerc să-i feresc de dependenţa digitală. Cred că ăsta este principalul pericol. Încerc cu fetiţa care-i mai mare să o stimulez, când îşi face temele, să gândească şi să nu repete. Mai fac şi matematică câte puţin cu ea”, a povestit Nicuşor Dan.

În opinia sa, formarea unei structuri logice este esenţială într-o lume în care răspunsurile automate sunt disponibile instantaneu.

Inteligenţa artificială în instituţiile şi companiile din România

În discuţiile dedicate direcţiilor de digitalizare ale României a fost abordată şi diferenţa dintre utilizarea individuală a inteligenţei artificiale şi integrarea acesteia în procesele de lucru ale organizaţiilor.

Deşi numeroşi angajaţi folosesc deja instrumente AI, beneficiile economice semnificative apar atunci când tehnologia este integrată în activităţile curente ale companiilor şi instituţiilor, contribuind la creşterea productivităţii şi la reducerea sarcinilor repetitive.

Procesarea documentelor, analiza volumelor mari de informaţii şi sprijinirea activităţii funcţionarilor publici se numără printre domeniile în care inteligenţa artificială poate avea un impact imediat.

Ministrul delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială, Bogdan Dumitru, a abordat şi problema suveranităţii digitale, subliniind importanţa dezvoltării capacităţii statului de a utiliza inteligenţa artificială în condiţii de siguranţă şi de a controla procesele în care aceasta este implicată.

Au fost discutate, de asemenea, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii în adoptarea noilor tehnologii, simplificarea reglementărilor, cadrul legislativ european privind inteligenţa artificială şi parcursul României în relaţia cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Cum ar putea digitalizarea să ajute statul român să colecteze mai eficient taxele

În cadrul panelului la care au participat ministrul Finanţelor Alexandru Nazare, consilierul prezidenţial Radu Burnete şi Sergiu Manea, discuţiile s-au concentrat asupra impactului economic al digitalizării şi al inteligenţei artificiale.

Au fost prezentate iniţiative privind integrarea bazelor de date şi a aplicaţiilor informatice din administraţia fiscală, automatizarea unor activităţi repetitive, simplificarea declaraţiilor şi utilizarea tehnologiei pentru identificarea riscurilor de fraudă.

O administraţie care poate analiza automat volume mari de informaţii are posibilitatea de a direcţiona resursele de control către zonele în care există riscuri mai mari, în loc să consume timp şi personal cu verificări care pot fi realizate informatic.

Discuţiile au subliniat însă că digitalizarea statului nu trebuie evaluată exclusiv din perspectiva capacităţii sale de a colecta taxe şi impozite. Calitatea serviciilor oferite contribuabililor, reducerea birocraţiei şi simplificarea relaţiei dintre instituţii şi companii sunt obiective la fel de importante.

Experienţa sectorului bancar şi, mai larg, a mediului privat a fost adusă în discuţie ca reper pentru dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente. Managementul proiectelor, interoperabilitatea sistemelor, securitatea cibernetică şi educaţia digitală vor influenţa capacitatea administraţiei de a realiza această tranziţie.

Ultimul mare buget european pentru digitalizare, o oportunitate pe care România nu îşi permite să o rateze

Panelul final al summitului, la care au participat Victor Negrescu, Dragoş Pîslaru, Iulian Stanciu şi Iulian Cîrciumaru, a adus în prim-plan viitoarele finanţări europene şi modul în care acestea pot transforma economia şi administraţia publică din România.

Una dintre ideile centrale a fost că digitalizarea nu mai trebuie tratată ca un domeniu separat, ci ca o componentă transversală a investiţiilor în industrie, sănătate, cercetare, energie şi dezvoltare economică.

Fondurile europene ar putea sprijini nu doar achiziţionarea de tehnologii, ci şi dezvoltarea unor produse inovatoare în România, consolidarea companiilor tehnologice autohtone şi crearea unor soluţii competitive pe pieţele internaţionale.

Participanţii au discutat despre importanţa capitalului privat şi despre utilizarea unor instrumente financiare care să susţină dezvoltarea companiilor inovatoare, dincolo de finanţările nerambursabile tradiţionale.

A revenit şi problema fragmentării investiţiilor publice. Experienţa PNRR a evidenţiat necesitatea integrării proiectelor şi stabilirii unor priorităţi cu impact major, care să poată fi susţinute şi după încheierea finanţării europene.

În discuţie a fost conturată inclusiv perspectiva unui stat care oferă cetăţenilor un punct unic de acces la servicii, utilizează datele disponibile pentru a anticipa anumite nevoi şi intervine proactiv, în loc să aştepte ca fiecare persoană să solicite individual sprijinul administraţiei.

Pentru mediul de afaceri, miza este şi competitivitatea. Un stat care reduce povara administrativă a companiilor şi permite dezvoltarea rapidă a unor soluţii inovatoare contribuie indirect la creşterea întregii economii.

Problemele structurale care frânează digitalizarea României cu fonduri europene au fost abordate de Victor Negrescu şi într-un interviu acordat anterior în exclusivitate pentru Playtech.

De la aplicaţii izolate la capacitatea reală a statului

Summitul a conturat două posibile direcţii pentru România. Prima este continuarea fragmentării: mii de proiecte, responsabilităţi neclare, baze de date slab administrate şi strategii care se transformă greu în servicii. A doua este construirea unei arhitecturi coerente, în care proiectele esenţiale primesc finanţare şi conducere clară, iar cetăţenii îşi păstrează controlul asupra datelor.

Întrebat ce progrese consideră că a făcut România de la ediţia precedentă a summitului, Nicuşor Dan a recunoscut că rezultatele nu se ridică la nivelul aşteptărilor de anul trecut. Printre realizările enumerate s-au numărat existenţa unui minister dedicat digitalizării, a unui consilier pentru inteligenţă artificială şi progresele înregistrate în cadrul proiectului JustAI.

Cu toate acestea, preşedintele a formulat şi o întrebare care ar trebui să reprezinte principalul criteriu de evaluare a performanţei administraţiei publice: „Simte cetăţeanul că România s-a digitalizat de acum un an până acum?”.

Pentru Nicuşor Dan, următorii ani vor fi marcaţi inevitabil şi de contextul de securitate, care va consuma o parte importantă din energia statului. Tocmai de aceea, România trebuie să renunţe la mizele mici şi să se concentreze asupra reformelor structurale: educaţie, colectarea veniturilor, digitalizarea administraţiei şi consolidarea instituţiilor.

Invitat să îşi imagineze cum ar putea arăta România în 2029, spre finalul mandatului său prezidenţial, Nicuşor Dan a mărturisit că este îngrijorat de anul 2028, evocând contextul de securitate şi responsabilităţile care îi revin statului român în această privinţă.

Totodată, preşedintele a recunoscut că, în domenii esenţiale precum educaţia, colectarea veniturilor şi digitalizarea, România abia a început să abordeze problemele de fond. Acesta şi-a exprimat speranţa că, până în 2029, clasa politică va putea prezenta cetăţenilor rezultate importante, nu doar discuţii repetate despre reformele pe care societatea le aşteaptă deja de mult timp.

Exemplele Estoniei şi Ucrainei arată că tehnologia este doar una dintre componente. Transformarea apare atunci când există o viziune măsurabilă, o structură instituţională capabilă să o aplice, persoane care răspund direct de rezultate şi servicii proiectate în jurul nevoilor reale ale cetăţenilor.

Participând la cea de-a doua ediţie a Summitului pentru Guvernanţă Digitală, am constatat că, de anul trecut şi până în prezent, unele dintre promisiunile şi angajamentele asumate s-au concretizat, în timp ce altele au rămas, din păcate, la stadiul de intenţie. Sper ca, la următoarea ediţie a summitului, reprezentanţii Guvernului şi ai instituţiilor publice să vorbească mai mult despre rezultate şi mai puţin despre promisiuni. România are nevoie de o transformare digitală profundă, care să se resimtă nu doar în administraţie, ci şi în educaţie, sănătate, economie şi, nu în ultimul rând, în cultură, un domeniu adesea trecut cu vederea în discuţiile despre progresul tehnologic. Digitalizarea ar trebui să devină o realitate pe care cetăţenii să o simtă în viaţa de zi cu zi, nu doar un obiectiv ambiţios prezentat în cadrul conferinţelor.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră