La împlinirea a 100 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi scriitori români, Marin Preda, Editura Polirom publică volumul „Preda. Adevărul ca o pradă” de Bogdan Răileanu, în îndrăgita colecţie „Biografii romanţate”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Marin contempla de pe băncuţa din curtea bisericii gândul acesta al iubirilor împrăştiate pe faţa Pământului care se învârtea prin spaţiu cu o viteză uriaşă, dar în acelaşi timp cu o delicateţe ce le-ar fi permis oamenilor să îşi ducă iubirile în linişte şi pace. Cu toate astea, oamenii îşi trăiau vieţile ca şi când nu ar fi fost pământeni, ci nişte dumnezei războinici care trăiesc la infinit. El însuşi avea această impresie despre sine că, în ciuda ipohondriei şi a anxietăţilor care se înmulţeau, se comporta ca un zeu războinic şi morocănos. Îi lipsea iubirea.”

Marin Preda (5 august 1922-16 mai 1980) s-a născut în comuna Siliştea-Gumeşti din Teleorman, în familia lui Tudor Călăraşu şi a Joiţei Preda (al cărei nume îl va purta). A arătat încă de copil dragoste de carte şi, după multe rugăminţi şi stăruinţe, i-a smuls mamei promisiunea că îl va convinge pe tatăl său să-l dea la „şcoala de învăţători”. În 1937, a părăsit satul natal pentru a-şi continua studiile la Şcoala Normală din Abrud, apoi la cea din Cristur-Odorhei. În urma Dictatului de la Viena, a fost repartizat la o şcoală similară din Bucureşti, unde a asistat în ianuarie 1941 la rebeliunea legionară şi la reprimarea ei, pe care le va descrie mai târziu în „Delirul” şi „Viaţa ca o pradă”. Şi-a găsit un post de corector la ziarul Timpul, unde a debutat în 1942 cu schiţa „Pârlitu’”. A luat parte la câteva şedinţe ale cenaclului Sburătorul, unde nuvela sa „Calul” a produs o vie impresie. Aceasta avea să fie inclusă în volumul său de debut, Întâlnirea din pământuri, apărut în 1948.

Primul volum al „Moromeţilor”, scris între 1949 şi 1955 şi finisat împreună cu poeta Aurora Cornu (care va fi prima lui soţie), i-a adus consacrarea. În 1968 a devenit vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar în 1970 director al Editurii Cartea Românească, pe care o va conduce până la moarte. În 1975 i-a apărut romanul „Delirul”, iar în 1977 „Viaţa ca o pradă”, amplu roman autobiografic.

Ultima sa carte, „Cel mai iubit dintre pământeni” (1980), a fost percepută imediat după apariţie ca o critică îndrăzneaţă la adresa regimului comunist şi retrasă din librării după câteva săptămâni. Pe 16 mai în acelaşi an, Preda a fost găsit fără viaţă în camera sa din vila de creaţie a scriitorilor de la Mogoşoaia. Dispariţia lui fulgerătoare a iscat multe controverse, una dintre ipotezele intens vehiculate în epocă fiind cea a crimei politice.

Bogdan Răileanu s-a născut pe 11 iunie 1980 la Buftea. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii din Bucureşti. În 2014 a participat la o serie de cursuri de scriere creativă organizate de Revista de Povestiri, sub îndrumarea lui Florin Iaru şi Marius Chivu. În 2015 a debutat cu o povestire în revista Iocan. A publicat volumul de povestiri „Tot spaţiul dintre gândurile mele” (Polirom, 2017), romanele „Dinţii ascuţiţi ai binelui” (2018) şi „Teoria apropierii” (2019), precum şi microromanul „Să nu laşi moartea să te găsească” (Polirom, 2021).

La finalul lunii iulie, în aceeaşi colecţie a apărut: „Marioara Voiculescu. Mareşala teatrului românesc” de Alina Nelega. Considerată o adevărată „divă” şi comparată cu interpretele celebre ale scenei europene, precum Eleonora Duse sau Sarah Bernhardt, Marioara Voiculescu a dat viaţă unui număr mare de eroine, rămase în istoria teatrului nostru prin forţa şi dramatismul cu care le-a înzestrat şi impactul asupra spectatorilor.

Lansată acum trei ani, colecţia „Biografii romanţate” cuprinde în prezent 16 volume dedicate unora dintre cele mai marcante personalităţi culturale române: Constantin Brâncuşi, I.L. Caragiale, George Enescu, Maria Tănase, Eugen Ionescu, N. Steinhardt, Emil Cioran, Ştefan Luchian, Hortensia Papadat-Benghescu, Urmuz, Iosif Vulcan, Nichita Stănescu, Paul Celan, Nicolae Labiş, Marioara Voiculescu, Marin Preda. Volumele poartă semnătura unora dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani: Moni Stănilă, Bogdan-Alexandru Stănescu, Dan Coman, Simona Antonescu, Liliana Corobca, Lavinia Bălulescu, Andrei Crăciun, Veronica D. Niculescu, Ana Maria Sandu, Alexandru Vakulovski, Mihai Buzea, Bogdan Creţu, Cristian Fulaş, Cosmin Perţa, Alina Nelega, Bogdan Răileanu.

Coordonată de Adrian Botez, colecţia „Biografii romanţate” este un proiect editorial ce se adresează tuturor celor interesaţi de vieţile marilor personalităţi culturale autohtone. Sculptori, pictori, compozitori, cântăreţi, dramaturgi, poeţi, prozatori ş.a. sunt protagoniştii acestor romane biografice, povestea fiecăruia dintre ei fiind spusă, în mod inedit, de reprezentanţi ai noii generaţii literare. Ineditul acestor volume este reprezentat de unghiul din care sunt scrise, iar la succesul colecţiei contribuie orginalitatea stilistică a fiecărui autor în parte.

Câteva dintre viitoarele proiecte din cadrul seriei: Anton Pann, Sofia Nădejde, George Bacovia, Max Blecher, Theodor Pallady, Nicolae Filimon, Dimitrie Cantemir.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.