Palatul şi grădinile Bragadiru din Capitală, hotelurile New York din Cluj-Napoca şi Minerva din Craiova sunt scoase la vânzare prin Artmark Historical Estate.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Palatul şi grădinile Bragadiru au preţ disponibil la cerere. Construcţia din 1894 are o suprafaţă de 10.110 metri pătraţi care cuprind 120 de camere şi 43 de băi. Întreaga proprietate are o suprafaţă de 1,65 hectare.

Potrivit Artmark, ansamblul este disponibil pentru vânzare în trei variante - integral: palat şi grădina; palatul de 10.110 mp cu terenul aferent, de 4.369 mp; grădina de 12.122 mp, pretabilă unei dezvoltări imobiliare.

Complexul arhitectural poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915). Personaj emblematic pentru oraş, a pornit dintr-o familie săracă de muncitori şi a ajuns să fie al treilea industriaş al Europei la început de secol XX. 

La finalul secolului XIX, a înfiinţat o fabrică de bere. Pe atunci, în Bucureşti funcţionau doar două astfel de întreprinderi, ambele de origine germană: Luther (viitoarea Griviţa) şi Oppler (ulterior GIB). În apropiere, Bragadiru a construit un loc de recreere pentru angajaţi, urmând o veche tradiţie a fabricilor de bere. Astfel a luat naştere  „Colosul”, cum a fost cunoscută clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, a fost folosit ca berărie şi sală de spectacole, dar şi pentru serbarea unor evenimente de familie ale lucrătorilor.

Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894. Este o construcţie impresionantă, atât prin mărime, cât şi prin arhitectură şi decoraţiuni, cu o atenţie deosebită acordată detaliilor: scări în spirală în stil Normand, stucaturi, statui inserate în faţadă, oglinzi veneţiene şi balcoane în stil Victorian. Grădina de vară şi terasa completează armonios arhitectura eclectică.

Cu o sală de bal spectaculoasă, care poate funcţiona şi ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere, magazine şi birouri ce funcţionau la parter, el îmbină stilurile unor celebre clădiri ale vremii - Camera de Comerţ, Poşta Română, Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC-ul) şi clădirea Curţii Supreme de Justiţie, toate construite în aceeaşi perioadă.

În iunie 1948, averea familiei a fost confiscată, iar palatul a devenit Casa de Cultură „Lenin” a sectorului V şi a funcţionat cu acest scop până în 1989. După căderea regimului comunist, a fost părăsit, până în 2003, când a fost retrocedat urmaşilor lui Dumitru Marinescu Bragadiru, care au refăcut clădirea.

Hotelul Minerva, proiectat în stil maur de arhitectul Toma Dobrescu pentru o societatea condusă în principal de italieni, a fost finalizat în 1902. Clădirea din Craiova este scoasă la vânzare pentru 1,9 milioane de euro.

Cunoscut iniţial drept „Casionul Minerva”, a avut la inaugurare un restaurant şi hotelul, adăugându-li-se ulterior, prin amenajări, crama şi grădina de vară. Mai târziu, sub îngrijirea unor restauratori, renumita sală maură şi braseria au devenit centrul de atracţie al orasului, Minerva concurând şi întrecând toate celelalte localuri de petrecere.

Încă de la începuturi, Minerva a reunit cei mai apreciaţi lăutari ai vremurilor, cum ar fi Cristache Ciolacu şi taraful Buică, Dinicii, Tandinii, instrumentiştii din familia Piculeata şi Julea. Pe scena Minerva au debutat cântăreţi care şi-au creat un renume în viaţa artistică a ţării, ca Madelaine şi Manu Nedeianu, Iodănescu-Bruno, Ion Vasilescu, Mia Braia, Ioana Radu, Dorina Drăghici şi Petre Alexandru, între alţii.

Minerva a fost o adevarată „citadela” de cultură, aici oamenii de artă petrecându-şi timpul liber, discutând şi făurind planuri. Între clienţi s-au numărat Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Silvia Popovici, Sanda Toma, Ioana Bulcă, Andreea Năstăsescu, Rodica Tapalagă, Ioana Măgură, Vasile Constantinescu, Vasile Niţulescu, Remus Comăneanu, Geo Barton, George Marutza, George Apostu, Ion Caraion, Haralambie Grămescu, Horia Pătraşcu, Petre Dragu, Ion Voicu şi Constantin Piliuţă.

Minerva a găzduit oameni importanţi ai lumii, precum generalul Charles De Gaule, comunistul chinez Ciu EnLai, împăratul Pahlavi al Iranului, preşedintele Gomulka al Poloniei.

Grădina Minerva a găzduit primele gale de box la care au evoluat mulţi campioni ai ţării, între care Anton Osca, Marin Gaspar şi Gheorghe Lungu.

O construcţie monumentală realizată în stil maur, cu o bogată decoraţie la exterior, cu o intrare care se remarcă prin monumentalitatea ei. Salonul Maur are un luminator uriaş, având pe lateral oglinzi vieneze care scot în relief fastul şi măreţia concepută de architect.

Consolidată şi parţial renovată, clădirea necesită un proiect de renovare pentru a putea fi folosită din nou ca hotel cu facilităţi de restaurant, braserie şi grădină de vară şi pentru a redeveni punctul principal de atracţie al unui oraş din viaţa căruia lipseşte de prea multă vreme.

Hotelul New York (Continental) din Cluj-Napoca, locul în care boemia clujeană se întâlnea la începutul secolului trecut, este scos la vânzare cu preţ disponibil la cerere.

Cu 105 camere şi 80 de băi, finalizat în 1894, hotelul a fost inaugurat un an mai târziu sub numele New York. Clădirea de colţ a fost ridicată în stilul eclectic al epocii, un melanj de neobaroc şi elemente clasiciste.

Clujeanul care a semnat proiectul, Lajos Pákey (Pákei), a fost arhitect şef al oraşului în primele decenii ale secolului al XX-lea. Între clădirile proiectate de el se numără Pavilionul de patinaj (astăzi restaurantul Chios) şi Casinoul din Parcul Central, cele două clădiri ale Universităţii Tehnice de pe strada Bariţiu, fostul Liceu Brassai.

Este posibil ca hotelul New York din Cluj-Napoca să fi fost inspirat de hotelul omonim din Budapesta, inaugurat în octombrie 1894. Piesele de mobilier au fost aduse de la acesta, fiind marcate cu monograma NY, detaliu ce a inspirat denumirea hotelului din Cluj. Dacă până atunci Hotelul Biasini din centru (finalizat în 1840) găzduia personalităţile sosite în oraş, noua clădire cu camere elegante şi facilităţi de ultimă oră a devenit noua destinaţie. În acea perioadă, New York a fost cel mai mare hotel din Transilvania. Imobilul era dotat cu generator propriu de curent şi a fost prima clădire electrificată din oraş, curentul electric fiind introdus în Cluj abia în 15 iulie 1906.

Arhitectul Pákey a prevăzut construcţia cu spaţii somptuoase la parter pentru restaurant şi cafenea deschise oaspeţilor şi vizitatorilor. Cafeneaua, găzduită de salonul albastru, a devenit rapid punctul de întâlnire a boemei clujene, frecventată de jurnalişti, scriitori şi universitari. Supranumită „Redacţia”, găzduia cluburi literare, iar sala mare era cunoscută pentru balurile grandioase.

Cafeneaua literară a funcţionat timp de jumătate de secol, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că Ion Luca Caragiale ar fi fost client aici, iar premierul Octavian Goga ar fi fost otrăvit mortal în restaurantul hotelului New York, unde se oprise în drum spre Ciucea.

După instaurarea regimului comunist, hotelul a fost transformat în cămin studenţesc, iar din 1960 a redevenit hotel, sub numele de Continental. Restaurantul a continuat să funcţioneze. La începutul anilor 2000, spaţiul era încă deschis, fiind inclus în lanţul hotelier naţional cu acelaşi nume.

Clădirea de astăzi îşi păstrează farmecul. Faţadele au fost renovate complet, iar exteriorul arată ca în perioada de apogeu a hotelului. Procesul de restaurare a început în 2016 şi a vizat, pe lângă renovarea faţadelor, refacerea acoperişului şi lucrări de consolidare şi izolaţie a fundaţiei. Lucrările au fost efectuate de echipe de arhitecţi, ingineri şi muncitori specializate în restaurarea clădirilor istorice.

Interiorul exuberant şi-a păstrat elementele de arhitectură care l-au făcut faimos în epocă, dar va necesita un proces de restaurare şi renovare. În stadiul actual, clădirea dispune de 105 camere de hotel, plus restaurant, cafenea şi sală de conferinţă, iar prin mansardare capacitatea poate creşte la 150 de camere.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.