Prima retrospectivă completă din America de Nord dedicată cineastului român Andrei Ujică, „unul dintre cei mai remarcabili autori contemporani de eseuri cinematografice”, va avea loc între 11 şi 16 septembrie la Museum of Modern Art (MoMA) din New York. „Mă simt onorat şi mă bucur de reîntâlnirea cu publicul newyorkez”, a scris pe Facebook regizorul.
Regizorul va prezenta un fragment din cel mai recent film al său, aflat încă în lucru, intitulat "Matches and Days", o reflecţie asupra modului în care Cupa Mondială de fotbal a modelat ritmul vieţii sale, al fiului şi al nepoţilor săi.
Totodată, Ujică prezintă şi cel mai recent lungmetraj al său, "TWST/Things We Said Today" (2024), o rememorare personală, realizată în colaborare cu scriitorul Geoffrey O'Brien, a unui moment cultural şi politic decisiv: sosirea formaţiei The Beatles la New York pentru concertul lor din august 1965 de la Shea Stadium.
În centrul aşa-numitei sale trilogii despre prăbuşirea bruscă a Uniunii Sovietice, lucrarea magistrală "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" (2010), aşa cum o numeşte MoMA, reuneşte 24 de ani de imagini de propagandă de stat cu dictatorul român şi soţia sa, creând o viziune amplă asupra unei naţiuni aflate sub jugul comunismului.
Bazându-se pe materiale de arhivă inedite, Ujică pune în lumină fisurile şi tensiunile care aveau să ducă la căderea lui Ceauşescu în decembrie 1989. În colaborarea sa de referinţă cu Harun Farocki, "Videograme ale unei revoluţii" (1992), transmisiunile oficiale ale regimului dictatorului par o farsă neputincioasă în faţa relatărilor de la faţa locului, ale martorilor oculari, despre căderea sa dramatică, înregistrate de cetăţeni obişnuiţi înarmaţi cu camere video.
Filmul "Out of the Present" (1995) relatează izolarea orbitală de 10 luni a unui cosmonaut rus la staţia spaţială Mir, în timp ce, acasă, Uniunea Sovietică se destrăma şi, în ajunul Anului Nou 1991, la Pavilionul Cosmonauticii din cadrul Târgului de la Moscova avea loc o petrecere rave.
Retrospectiva include, de asemenea, lucrarea "2 Pasolini" (2000), care foloseşte documentarul lui Pier Paolo Pasolini, "Sopraluoghi in Palestina", şi o melodie a lui Tupac Shakur pentru a analiza procesul de creare şi rescriere a istoriei; precum şi "Unknown Quantity" (2005), o versiune teatrală a unei instalaţii de galerie în care filosoful şi teoreticianul cultural francez Paul Virilio şi laureata premiului Nobel din Belarus, Svetlana Alexievich, autoarea cărţii "Voci din Cernobîl: Cronica viitorului", abordează tragedia provocată de om a catastrofei nucleare şi implicaţiile acesteia asupra iraţionalităţii şi fricii în procesul de luare a deciziilor şi în inovarea tehnologică.
Andrei Ujică, scriitor, regizor de film şi profesor, apreciat reprezentant al Noului Cinema Nonficţional, s-a născut la 13 noiembrie 1951 în Timişoara, România. A studiat literatura la Timişoara şi la Bucureşti şi, mai apoi, la Heidelberg. Primele sale eseuri le-a scris în 1968, iar în anii '70 a colaborat cu Şerban Foarţă la compunerea versurilor pentru formaţia Phoenix. Disident declarat, în 1981, Andrei Ujică emigrează în Germania Federală, unde intră în mediul academic, predând teorie literară, filmologie şi mediologie, la Universitatea din Mannheim. Între 2001 şi 2017, a fost titularul unei catedre de film la Universitatea de Stat de Artă şi Design din Karlsruhe, iar, între 2002 şi 2017, directorul Institutului de Film al Centrului de Artă şi Tehnologie Media (ZKM) din Karlsruhe.
Terminându-şi studiile în literatură, Ujică decide în 1990 să se dedice cinematografiei şi realizează "Videograme dintr-o revoluţie" (1992), co-regizat cu Harun Farocki, un documentar care devine film de referinţă asupra legăturii dintre puterea politică şi mass-media în Europa la finalul Războiului Rece. Al doilea său film, "Out of the Present" (1995), spune povestea cosmonautului Sergei Krikalev, care a petrecut 10 luni la bordul staţiei spaţiale Mir, în timp ce Uniunea Sovietică se destrăma. Filmul a fost comparat cu opere cinematografice emblematice precum "2001: Odiseea Spaţială" şi "Solaris", şi este recunoscut ca unul din cele mai spectaculoase filme de non-ficţiune ale anilor 90. "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" (2010) încheie trilogia filmelor dedicate ultimilor ani ai comunismului.




























