George Ivaşcu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a transmis marţi un mesaj cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în care a precizat că „realizarea naţiunii române, de pe ambele maluri ale Prutului, trebuie să reprezinte, pentru viitor, un model de urmat”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Chiar dacă unirea Basarabiei cu România a avut loc într-o această atmosferă de sărbătoare naţională, spune ministrul, „condiţiile istorice de acum 100 de ani au fost extrem de vitrege, oricum, infinit mai grele decât cele de astăzi, când România are solide garanţii de dezvoltare şi de securitate euro-atlantice”.

„Să nu uităm că unirea Basarabiei cu România a fost consumată în contextul în care ţara noastră era parţial ocupată şi se găsea înconjurată din toate părţile de inamici care ameninţau direct existenţa statului. De aceea, realizarea naţiunii române, de pe ambele maluri ale Prutului, a fost cu atât mai meritorie la 27 martie 1918 şi trebuie să reprezinte, pentru viitor, un model de urmat. Aşadar, chiar şi în cele mai grele circumstanţe istorice, visele se pot îndeplini şi nu trebuie să renunţăm niciodată la a crede în ele”.

Cu ocazia centenarului unirii Basarabiei cu România, în calitate de ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale, Ivaşcu a transmis românilor de pe ambele maluri ale Prutului „speranţa într-un viitor european comun şi certitudinea, adeverită de strămoşii noştri, că visele pot deveni realitate. Este suficient, pentru început, doar să credem în ele”.

Ministru a amintit: „În urmă cu o sută de ani, la ora locală 16.15, se deschidea oficial şedinţa cu nr. 63 a Sfatului Ţării din Basarabia, convocată pentru data de 27 martie 1918, sub preşedinţia lui Ion Inculeţ, vicepreşedinţia lui Pantelimon Halippa şi secretariatul lui Ion Buzdugan. Pe ordinea de zi, un singur punct: unirea Basarabiei cu România. Decizia organului reprezentativ suprem din Basarabia a confirmat, la modul absolut, o realitate istorică indubitabilă: apartenenţa la naţiunea română a populaţiei din Moldova de Est. De altfel, încă de la momentul deschiderii solemne, în noiembrie 1917, a Sfatului Ţării, pe palatul acestuia a fost arborat steagul tricolor român, iar corul catedralei arhiepiscopale din Chişinău a intonat «Deşteaptă-te române» şi «Pe-al nostru steag e scris unire»”.

El şi-a încheiat mesajul cu urarea prim-ministrului Marghiloman, adresată deputaţilor Sfatului Ţării: „Trăiască România una şi nedespărţită”.
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.