Ministerul Culturii a transmis, luni, că dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO trebuie asumat de prim-ministrul Dacian Cioloş, Corina Şuteu exprimându-şi îngrijorarea că dacă depunerea documentului nu va fi realizată cu asumarea actualului Guvern, şansele scad considerabil pentru ca acest demers să mai fie finalizat în următoarea guvernare.
”Îmi exprim îngrijorarea profundă că dacă depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO nu se va face acum, cu asumarea actualului Guvern, şansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare. Consider că asumarea dosarului Roşia Montană în UNESCO este o responsabilitate pe care o avem faţă de comunitatea locală, faţă de aşteptările societăţii civile, faţă de comunitatea ştiinţifică naţională şi internaţională care s-a implicat în realizarea acestui demers”, a spus Corina Şuteu, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.
Reprezentanţii Ministerului Culturii au transmis că instituţia a pregătit ”cel mai solid dosar de până acum” al României la UNESCO – ”Peisajul cultural minier de la Roşia Montană”, sub coordonarea Ministrului Culturii Corina Şuteu. Documentul a fost înmânat Delegaţiei României la UNESCO de la Paris pe 9 decembrie 2016, la doar 11 luni după înscrierea Roşiei Montane pe Lista Indicativă UNESCO.
Ministerul Culturii a mai arătat că asumarea dosarului de către Dacian Cioloş este ultimul pas de care mai depinde înscrierea sa oficială pe agenda UNESCO şi recunoaşterea internaţională a Roşiei Montane ca sit unic în lume.
”Ministerul Culturii rămâne consecvent celor întreprinse în acest mandat în ceea ce priveşte Roşia Montană: situl din Munţii Apuseni, unic în lume, trebuie recunoscut la nivel internaţional şi protejat. Din perspectiva Ministerului Culturii nu există niciun argument ştiinţific sau legat de conservarea patrimoniului care să blocheze depunerea oficială a acestui dosar”, a mai arătat Ministerul Culturii.
Reprezentanţii istituţiei au mai transmis că protejarea patrimoniului de la Roşia Montană garantează viitorul dezvoltării zonei şi este o obligaţie în raport cu legislaţia românească şi cu tratatele internaţionale pe care şi le-a asumat România, iar orice amânare sau evitare a îndeplinirii acestor obligaţii este împotriva interesului naţional.
”Patrimoniul de la Roşia Montană este o resursă inestimabilă, inclusiv din punct de vedere economic. Protejarea lui garantează viitorul dezvoltării zonei şi este o obligaţie în raport cu legislaţia românească şi cu tratatele internaţionale pe care ţara noastră şi le-a asumat. Orice amânare sau evitare a îndeplinirii acestor obligaţii este, credem, împotriva interesului naţional. Şansa pe care o are acum Roşia Montană se situează într-o fereastră restrânsă de oportunitate.
Neasumarea dosarului la nivel de premier în timpul scurt rămas până la numirea noului Guvern aruncă recunoaşterea Roşiei Montane pe lista UNESCO într-un orizont incert”, a arătat Ministerul Culturii.
Termenul limită de depunere a dosarului la UNESCO - Centrul Patrimoniului Mondial este 1 februarie, urmând ca în perioada februarie – august să aibă loc evaluarea tehnică a dosarului, iar în septembrie să aibă loc o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat. În iulie 2018 va fi efectuată o analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial şi va fi luată o decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Instituţia a transmis şi un scurt istoric al poziţionării diverşilor Miniştri ai Culturii faţă de exploatarea de la Roşia Montană, arătând că în anul 2009, Theodor Paleologu a mers la Roşia Montană pentru a se interesa de situaţie, dar nu a întreprins niciun fel de acţiune pe această temă, el revenind, după ce a părăsit funcţia de ministru, cu numeroase declaraţii, printre care aceea că Gold Corporation are o relaţie de tip colonial cu statul român.
În anul 2010, Hegedüs Csilla (Secretar de Stat al Ministrului Culturii Kelemen Hunor) a declarat că Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului au iniţiat procedura de includere pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Anunţul a rămas la nivel declarativ, nefiind urmat de nicio acţiune oficială în această privinţă. În perioada 2007–2010, Ministerul Mediului a suspendat procedura de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului minier, deoarece certificatul de urbanism nr. 105/2007 a fost suspendat de drept, potrivit Ministerului Culturii.
În 2011, Kelemen Hunor a anunţat că a fost semnat un protocol cu RMGC, care va oferi 70 milioane de euro pentru protejarea patrimoniului şi că, dacă acest lucru nu se va întâmpla, el, ca ministru, ar putea opri proiectul minier.
Kelemen Hunor a făcut referire şi la includerea sitului Roşia Montană în UNESCO: ”Mi-aş fi dorit ca includerea pe lista UNESCO să fie o soluţie realistă. Din păcate, nu este. Situaţia patrimoniului de la Roşia Montană este una critică: în câţiva ani, din cauze naturale, nu vom mai avea ce salva. Deci, nu mai este timp să aşteptăm ani şi ani sperând la o decizie favorabilă a UNESCO”.
În mandatul său s-a acordat al doilea certificat de descărcarea de sarcină arheologică a Masivului Cârnic (care conţine cea mai mare parte dintr-un sistem complex de exploatări miniere de epocă romană, medievală şi modernă), după ce primul, emis în 2004, fusese anulat în instanţă în 2007. Între motivele anulării, justiţia a constatat şi valoarea culturală a sitului. Kelemen Hunor a afirmat că ”a încercat să salveze ce se mai poate salva”.
Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a formulat o propunere în baza Legii Monumentelor Istorice către Kelemen Hunor de includere a Roşiei Montane în UNESCO. Ministrul a ignorant-o, potrivit istoricului transmis de Ministerul Culturii.
În anul 2012, Puiu Haşotti a pretins că nu e la curent cu vreo solicitare referitoare la includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO.
Mircea Diaconu, susţinător ferm al Roşiei Montane înainte de a ajunge Ministru al Culturii, a afirmat odată cu primirea funcţiei publice: ”Dacă mă întrebaţi ca pe un om de pe stradă, asta pot să vă zic: mie îmi plac munţii noştri cum sunt, netăiaţi, nesparţi, nesăpaţi. Mie aşa îmi plac, ca şi cetăţean, cu pădurile lor pe ei, mie aşa îmi plac şi nu îmi place când cineva îi toacă, să zicem. (...) Nu vreau să intru în subiectul acesta (Roşia Montană, n.r.), pentru că am responsabilităţi pe tema aceasta. Eu trebuie să fac arbitraj la Ministerul Culturii”.
În anul 2013, Kelemen Hunor a declarat că nu trimite dosarul Roşia Montană în UNESCO la Paris fără acceptul autorităţii locale. ”Dacă ei spun că nu doresc şi nu vor şi nu semnează hârtia, eu nu am cum să trimit la Paris o documentaţie din care lipseşte un criteriu foarte important: acceptul autorităţilor locale, al Primăriei Roşia Montană. Nu sunt iresponsabil şi nu vreau să fac ţara şi ministerul de râs în faţa UNESCO”, a spus el.
Despre raportul oamenilor de ştiinţă de la Universităţile Oxford şi Leicester (2010) care constată îndeplinirea criteriilor pentru înscrierea în Lista UNESCO, Kelemen Hunor a afirmat că era un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, ”dacă totul era în regulă”.
”Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, dacă totul era în regulă. Probabil că şi Şerban Cantacuzino a fost determinat să facă acest demers gândindu-se la UNESCO. Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit. Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un moment dat”, a mai spus Kelemen Hunor.
”Situl nu are nicio şansă acum să intre în UNESCO, nu aşa cum arată acum, ci după 7-10 ani”, a spus Daniel Barbu, care a mai susţinut că galeriile romane de la Roşia Montană nu vor fi distruse.
”Trebuie să fim oneşti şi să recunoaştem că până acum şase, şapte ani, când şantierul arheologic a fost început şi finanţat de companie, în România nimeni nu făcuse vreodată arheologie minieră”, a spus Daniel Barbu.
RMGC are obligaţia legală să finanţeze cercetările arheologice desfăşurate pentru descărcările care servesc companiei, potrivit Ministerul Culturii.
Daniel Barbu este unul dintre iniţiatorii proiectului de lege prin care se dorea instituirea unor derogări, între altele de la legislaţia domeniului protecţiei patrimoniului cultural, pentru a permite exploatarea minieră de la Roşia Montană.
În anul 2014, Gigel Ştirbu a spus că nu va fi de acord ca patrimoniul de la Roşia Montană să aibă de suferit din cauza exploatării.
În anul 2015, Ionuţ Vulpescu nu s-a poziţionat public în niciun fel faţă de subiectul Roşia Montană.
Vlad Alexandrescu a eliminat modificările nejustificate de restrângere a perimetrului monumentului istoric Alburnus Maior - Roşia Montană, operate în 2004 fără parcurgerea procedurilor legale, fiind reintrodusă delimitarea generică ”întreaga localitate, pe o rază de 2 km”, existentă în Lista Monumentelor Istorice încă din 1992, ca sit în categoria A.
”Din păcate, în declaraţia sa de presă, Vlad Alexandrescu formulează greşit informaţia”, a notat Ministerul Culturii în istoricul realizat.
Pe 5 februarie 2016, Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului au transmis către Paris propunerea României de actualizare a Listei Indicative prin includerea Peisajului Cultural Roşia Montană.
“Înscrierea în Lista indicativă naţională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial şi constituie momentul iniţial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare şi instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câţiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial”, a declarat Vlad Alexandrescu.
”În fapt, sub coordonarea Corinei Şuteu, dosarul a fost finalizat în câteva luni, iar statul român putea deja să înainteze dosarul de candidatură la UNESCO”, a arătat Ministerul Culturii în istorc.
Pe 16 februarie 2016, Vlad Alexandrescu a anunţat că va crea un ”Task Force Roşia Montană”, grup de lucru menit să coordoneze la nivel de Guvern acţiunile ministerelor şi ale altor instituţii implicate. Task force-ul a fost preluat de Secretariatul General al Guvernului şi transformat în Unitatea Guvernamentală de Asistenţă Tehnică Roşia Montană - Munţii Apuseni.
Corina Şuteu a aprobat finanţarea necesară pentru dosarul UNESCO şi a asigurat condiţiile pentru ca dosarul să poată fi finalizat în timp record. Realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului sub coordonarea Ministrului Culturii şi a Secretarului de Stat Oana Bogdan, dosarul Roşia Montană în UNESCO a fost finalizat în noiembrie 2016.
La aniversarea sa de 60 de ani, delegaţia UNESCO a premiat Ministerul Culturii pentru activitatea depusă în protejarea patrimoniului.
”Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO! Este un prim pas foarte important în propunerea ca situl să intre pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a declarat Corina Şuteu, pe 26 octombrie 2016.
”Dosarul complet Roşia Montană a fost depus la Delegaţia permanentă a României pe langă UNESCO, de unde trebuie înmânat Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO. Intenţia Premierului Dacian Cioloş şi a mea este ca depunerea dosarului Roşia Montană să aibă loc în cel mai scurt timp, în măsura în care toate exigenţele sunt îndeplinite”, a mai declarat Corina Şuteu, pe 9 decembrie 2016.
Europa Nostra a felicitat Guvernul României pentru finalizarea demersului de înscriere a sitului Roşia Montană în Lista Indicativă UNESCO.
”Dacă m-aţi promovat cu Roşia Montană, într-adevăr s-au întâmplat nişte lucruri care probabil în urmă cu ceva vreme păreau dificile, dar aş vrea să vă spun că pentru credibilitatea noastră, a tuturor, este important să nu ne oprim aici şi la Roşia Montană. Oamenii aceia, care locuiesc acolo, au nevoie să li se demonstreze că atunci când ne gândim la patrimoniu natural, când ne gândim la patrimoniu arhitectural, când ne gândim la valoarea istorică a acelor locuri, ne gândim şi la ei şi le-am spus membrilor guvernului care s-au implicat în acest proiect - şi ministrul mediului, şi ministrul culturii, dar şi ministrul economiei, şi ministrul agriculturii- că aş vrea ca până la sfârşitul mandatului acestui guvern să vedem şi un program integrat de sprijin pentru o dezvoltare economică durabilă acolo”, a spus Dacian Cioloş, pe 6 iunie 2016, la Gala Societăţii Civile din Bucureşti.
”Exploatarea aurului la Roşia Montană nu este prioritatea noastră. (...) Ministerul Culturii a propus un proiect pentru protecţia UNESCO a unei zone din Roşia Montană unde există un patrimoniu foarte important de valorificat”, a mai declarat Dacian Cioloş, pe 4 noiembrie 2016, la Alba Iulia.
În prefaţa dosarului Roşia Montană în UNESCO, Dacian Cioloş a declarat că indiferent de semnătura de la sfârşit, această scrisoare dă voce rezoluţiei poporului român de a oferi umanităţii o ”bijuterie arheologică”.
”Indiferent de semnătura de la sfârşit, această scrisoare dă voce rezoluţiei poporului român de a oferi umanităţii o bijuterie arheologică şi angajamentul Guvernului meu faţă de această nominalizare la UNESCO, în efortul de a asigura că Roşia Montană nu va fi doar pentru totdeauna în inimile noastre, dar şi în cele ale comunităţii globale”, a arătat Dacian Cioloş.
”Din încredere şi solidaritate cu deciziile Premierului, Ministerul Culturii consemnează starea de fapt actuală, dar îşi exprimă punctul de vedere asupra riscurilor de natură culturală, socială şi identitară pe care le implică neasumarea dosarului Roşia Montană în UNESCO. Suntem de părere că această neasumare contrazice angajamentele vizionare, pe termen lung, ale Guvernului din care am făcut parte”, a arătat Ministerul Culturii, după trecerea în revistă a poziţionării diverşilor miniştri ai Culturii faţă de exploatarea de la Roşia Montană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
