"Iubitule, aşa arată Biserica inimii tale: încă mai plouă, dar nu e frig - ori poate nu mai simt eu frigul acum, când ştiu că eşti liniştit, că ai văzut atâţia oameni dragi care au trecut să te salute şi să spună o rugăciune", a scris pe Facebook Luiza Palanciuc, alături de o fotografie cu Biserica Albă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Din stradă bate lumina unui bec, iar, dacă mă uit cu atenţie şi socotesc cum eşti aşezat în Casa Domnului, văd că ea bate chiar peste tine. Să-i porţi în gând pe părinţii Mihail, Florian şi Silviu: erau atât de emoţionaţi în timpul slujbei! M-a întrebat cineva, la un moment dat, unde este deschisă Cartea de Condoleanţe, să lase câteva rânduri. Pur şi simplu am uitat! Iartă-mă, iubitule. Nici nu mi-a trecut prin minte, de fapt, că ar trebui să caut una. Voi lua un caiet de-al tău din teancul celor neîncepute. Ţi se potriveşte oricum mai bine decât un voluminos in-folio cu ferecături şi margini aurite. Şi voi scrie eu la început: „Mihai Şora este sarea Pământului". Să fii cuminte! Mă întorc repede. Luiza". 

Ceremonia de înmormântare, cu onoruri militare, va avea loc marţi, începând cu ora 14.30, la Cimitirul Bellu, figura 10.

Filosoful şi eseistul Mihai Şora, care a murit sâmbătă la vârsta de 106 ani, membru de onoare al Academiei Române, a fost una dintre cele mai distincte voci din filosofia contemporană românească şi un membru marcant al societăţii civile româneşti din ultimii 30 de ani.

Gânditorul Mihai Şora a readus în filosofia românească tehnica dialogului, a „dialogului interior“, aflat atât pe linia filosofiei originare, greceşti, cât şi pe aceea a „exerciţiilor spirituale“ din tradiţia culturală europeană medievală şi modernă. A fost apropiat de filosofia lui Pascal încă din perioada studiilor doctorale, ceea ce explică formula antropologică a gândurilor sale. În privinţa concepţiei asupra timpului – temă excepţională în filosofia sa, expusă mai cu seamă în lucrarea Clipa şi timpul, publicată în 1995 –, filosoful este mai aproape de înţelesul kairotic al timpului, dar şi de o conceptualizare, susţinută de experienţă, a unui „timp existenţial“ apropiat de înţelesul timpului din teologia lui Augustin şi de cel din fenomenologia lui Husserl.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.