Lucrarea pictorului Theodor Aman „Proclamarea Unirii”, cea mai reprezentativă creaţie plastică ce are ca subiect Unirea Principatelor Române din 1859, va fi expusă în Sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României, în perioada 20-30 ianuarie.
De asemenea, luni 24 ianuarie 2022, Muzeul Naţional de Istorie a României va fi deschis pentru public, conform programului obişnuit de vizitare (09:00-17:00, cu ultima intrare la 16:15), iar accesul va fi gratuit pentru toate categoriile de vizitatori. Vizitarea se face în conformitate cu normele sanitare aflate în vigoare.
Unirea Principatelor a fost unul dintre momentele fundamentale ale istoriei României, gândită de frunţaşii politici din cele două ţări române: Ţara Românească şi Moldova şi realizată, printr-un artificiu politic şi anume alegerea unui singur domn în ambele principate, la Iaşi la 5 ianuarie şi apoi la Bucureşti la 24 ianurie 1859, dovadă a dorinţei de unire. Colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost cel prin care s-a realizat unificarea celor două state române, rămânând în istorie ca domnul Unirii.
Reprezentanţii celor două principate, adunaţi în Adunările Elective, au înţeles că trebuie să înlăture orgoliile, interesele personale, pe cele politice şi economice şi că se află în faţa unui moment istoric pentru naţiunea română, moment în care alegeau liber, fără ingerinţele directe ale Marilor Puteri, un domn pământean. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a început lungul proces de unificare statală şi împlinirea unui deziderat de veacuri al naţiunii române.
Theodor Aman (1831-1891) a fost primul artist român modern, întemeietor al Şcolii Române de Arte Frumoase, care a creat o serie de lucrări istorice de mare valoare.
Lucrarea „Proclamarea Unirii” a fost finalizată în anul 1861, la doi ani de la unire, fiind inspirată dintr-o planşă tipografică cu portretele deputaţilor aleşi în Adunarea Electivă a Ţării Româneşti, planşă editată de D.I. Cerbureanu la scurt timp după actul istoric din 24 ianuarie 1859, dar a avut şi alte informaţii şi surse de inspiraţie.
Aman a pictat cele 61 de personaje ale compoziţiei sale în jurul a trei mese acoperite cu catifea roşie. Figurile personajelor sunt realizate în detaliu, ceea ce a făcut posibilă indentificarea marii majorităţi de dr. Cornel-Constantin Ilie, studiu publicat în seria Capodopere ale Muzeului Naţional de Istorie a României, volumul din anul 2019.
Cu talent şi măiestrie scena alegerii pare în mişcare, personajele sunt în picioare, discută, scriu liste, se bucură, aclamă sau dimpotrivă sunt aşezate, resemnate. Fiecare portret înfăţişează o stare de spirit, iar pe singura fereastră deschisă a sălii pătrund strigătele mulţimii adunate în faţa Palatului Mitropoliei, locul de întâlnire a Adunării Elective de la Bucureşti. Părintele Mitropolit Nifon, preşedintele Adunării proclamă alegerea domnului Ţării Româneşti cu unanimitatea voturilor exprimate, în persoana domnului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.
Opera de artă „Proclamarea Unirii” va fi accesibilă publicului până la sfârşitul lunii ianuarie, de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
