Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că tentativele de a împiedica recunoaşterea de către UNESCO a pelerinajului de la Şumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasă şi culturală a seciulor, au reuşit în acest an. ”Pentru noi, decizia luată de UNESCO este demoralizantă şi revoltătoare, în acelaşi timp”, a declarat Kelemen.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), întrunită în Etiopia, nu a inclus Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO. În urmă cu patru ani, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în calitate de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, a propus includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a celei mai mari manifestări religioase şi culturale a secuilor. În toată această perioadă au fost mai multe tentative de a împiedica materializarea acestei iniţiative, iar acum, în decembrie 2016, aceste încercări au reuşit. Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc nu se poate bucura de recunoaştere şi protecţie internaţională, se arată într-un comunicat al UDMR.
”Pentru noi, decizia luată de UNESCO este demoralizantă şi revoltătoare, în acelaşi timp”, a declarat Kelemen Hunor, conform sursei citate.
Liderul Uniunii a subliniat că acest pelerinaj este una dintre sărbătorile religioase şi culturale esenţiale pentru viaţa maghiarimii din Bazinul Carpatic acesta fiind, de altfel, motivul pentru care a propus ca pelerinajul să fie inclus pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.
”Pelerinajul, care are loc de Rusalii la Şumuleu Ciuc, a devenit cea mai importantă sărbătoare religioasă şi naţională a maghiarilor de pretutindeni, la ea participă, an de an, aproape o jumătate de milion de persoane din Transilvania şi din alte părţi ale lumii. Includerea în Patrimoniul cultural universal UNESCO a Pelerinajului de la Şumuleu Ciuc ar fi însemnat pentru această manifestare, extrem de importantă, protecţie sporită, dar şi recunoaşterea pe care o merită această moştenire străveche a secuimii. Din nefericire, astăzi, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, din partea comunităţii maghiarilor din România, a iniţiatorilor, nimeni nu a fost prezent atunci când a trebuit să fie susţinută propunerea. Nu numai că reprezentanţii Ministerului Culturii din România nu au susţinut iniţiativa, dar chiar au mulţumit pentru respingerea acesteia, ignorând efortul depus de cel puţin o sută de specialişti, dar şi dorinţa profundă a maghiarimii din Transilvania ca Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc să fie inclus pe lista patrimoniului universal. Pentru noi, atitudinea discriminatorie a părţii române este de neînţeles. S-a adeverit şi în cazul acesta că, în problemele noastre, putem conta doar pe noi înşine”, a subliniat Kelemen Hunor.
În dosarul care a însoţit propunerea înaintată UNESCO în martie 2012, au atestat demersul şi au întărit sprijinul acestei iniţiative Ordinul Franciscanilor din Transilvania, Consiliul Judeţean Harghita, Consiliul Local Miercurea Ciuc, Centrul Cultural al judeţului Harghita, Primăria Joseni, Organizaţia Caritas din Alba Iulia, Asociaţia Etnografică Kriza János, Parohia Romano-Catolică din Joseni, Asociaţia Microregională Pogány-havas, Asociaţia Csíksomlyó, precum şi Asociaţia Sf. Ştefan de la Pustiana. De asemenea, aceste organizaţii au contribuit efectiv la pregătirea documentaţiei necesare, se arată în comunicat.
Propunerea a fost susţinută, în primul rând, de documentaţia realizată de etnograful Tánczos Vilmos. Comisia de experţi constituită în vederea întocmirii dosarului a evidenţiat importanţa religioasă şi culturală a pelerinajului. A fost pentru prima dată când România a înaintat UNESCO o propunere privind patrimoniul religios şi cultural. Din 2012 era ştiut în mod cert că o decizie finală a comisiei de specialitate a UNESCO va fi elaborată chiar şi după doi ani însă, din cauza schimbărilor de Guvern, procedura a durat şi mai mult, mai arată UDMR.
Conform sursei citate, după predarea dosarului, comisia respectivă a solicitat câteva completări de natură tehnică, dar cum UDMR nu mai făcea parte din Guvern, Comisia Naţională pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, aflat în subordinea Ministerului Culturii, nu a răspuns acestei solicitări. În aceste condiţii, termenul limită a fost depăşit şi astfel, întreaga procedură a trebuit reluată în 2014. Comisia UNESCO pentru Patrimoniul cultural imaterial al umanităţii s-a întrunit în iunie anul acesta, a analizat dosarul şi a constatat că documentaţia prezentată este completă.
”La scurt timp, UDMR a aflat că Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii acţionează în vederea retragerii acestui dosar alcătuit de experţi, o iniţiativă care se bucură de acordul şi de sprijinul tuturor părţilor interesate. După o serie de proteste publice şi negocieri cu uşile închise, această tentativă a fost oprită”, mai susţine UDMR.
”Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest demers, celor care ne-au sprijinit şi mulţumesc în mod special Ungariei pentru ajutorul acordat. Nu vom ceda. Nu putem renunţa. Trebuie să ne continuăm lupta. Vom reuşi doar dacă ne vom uni forţele, vom reuşi doar printr-un efort coerent şi susţinut. Dacă nu suntem prezenţi atunci când sunt luate decizii care ne privesc, nu reuşim. De aceea, pe 11 decembrie trebuie să arătăm că suntem o comunitate puternică”, a conchis preşedintele UDMR, citat în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
